Polițiștii Serviciului de Investigare a Fraudelor Economice au făcut percheziții la nouă locații din Deva, una din comuna Ribița și alta din comuna Zam, la locuințele a 4 bărbați, cu vârste cuprinse între 19 și 57 de ani, bănuiți de comiterea unor infracțiuni de contrabandă.
Polițiștii au găsit arme, țigări netimbrate, droguri și monede din aur.
Ce au comunicat polițiștii de la IPJ Hunedoara
”La data de 11 aprilie 2024, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul I.P.J. Hunedoara au pus în executare 11 mandate de percheziție domiciliară, dintre care 9 pe raza municipiului Deva, unu pe raza comunei Ribița și unu pe raza comunei Zam, la locuințele folosite de 4 bărbați, cu vârste cuprinse între 19 și 57 de ani, bănuiți de comiterea unor infracțiuni de contrabandă.
Captură impresionantă
Ca urmare a activităților procedurale, de la locuințele bărbaților au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor 7.344 de țigarete (de diferite mărci), ce nu aveau aplicate marcaje fiscale, trei arme neletale (pistoale cu aer comprimat) supuse autorizării, cu muniția aferentă și o armă tip airsoft (replică), mai multe arme albe (săbii, macete, cuțite), un detector de metale deținut fără drept, 5 monede metalice de culoare galbenă (posibil din aur), telefoane mobile, 2 pungi conținând o substanță vegetală de culoare olive și 2 țigarete rulate conținând substanță vegetală de culoare olive, susceptibil a face parte din grupa drogurilor, 150 de tablete, 46 de fiole și o seringă cu diferite substanțe, posibil făcând parte din categoria celor interzise la deținere ori aflate sub un regim juridic special.
Cercetările continuă
În cauză, polițiștii continuă cercetările, sub aspectul săvârșirea infracțiunilor de contrabandă (cu țigări), nerespectarea regimului armelor și munițiilor și deținerea de droguri de risc pentru consum propriu (în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea 143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cercetările urmând a fi preluate de polițiștii S.C.C.O. Hunedoara).
Acțiunile au beneficiat de suportul operativ al polițiștilor din cadrul Serviciului Arme, Explozivi, Substanțe Periculoase, a polițiștilor Poliției Municipiului Brad, ai Secției de Poliție Rurală Ilia și a luptătorilor Serviciului Acțiuni Speciale Hunedoara.” (IPJ Hunedoara)
Călin Petru Marian (PNL) nu mai este prefect al județului Hunedoara. Guvernul României, întrunit în ședință joi, 11 aprilie, l-a eliberat din fucție.
Decizia Guvernului vine ca urmare a faptului că Marian Călin Petru candidează la alegerile din 9 iunie pentru funcția de Președinte al Consiliului Județean Hunedoara. Păstrarea sa în funcția de prefect, concomitent cu rolul de competitor electoral ar fi dus la o stare de incompatiblitate evidentă.
Prefectul, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, dispune de autoritatea de a influența direct sau indirect procedurile electorale, de la organizarea secțiilor de votare până la numirea și formarea personalului implicat în procesul electoral.
În aceste condiții, un prefect care este și candidat activ în cursa electorală, într-o funcție cheie de supraveghere a alegerilor, s-ar afla într-un conflict de interese evident.
Alți prefecți care au dorit să candideze și-au dat demisia din funcție.
Astăzi au fost eliberați din funcție 14 prefecţi şi 11 subprefecţi și au fost numiți în funcție 14 prefecţi şi şapte subprefecţi.
Hotărârea Guvernului intră în vigoare din momentul publicării în Monitorul Oficial.
Tot prin decizia de joi a Guvernului, în funcția de prefect al județului Hunedoara a fost numită avocata Florina Doris Visirin (PNL), care a ocupat până astăzi funcția de secretar general al Primăriei Municipiului Deva(prin dispoziție a Primarului, nu prin concurs pe post).
Scurt istoric al mandatului de prefect a lui Călin Petru Marian
De-a lungul celor trei ani și jumătate de mandat, prefectul Călin Petru Marian s-a remarcat în mod deosebit prin participarea la aproape toate nedeile, festivalurile, serbările câmpenești, horele, zilele orașelor și comunelor, târnosirile de biserici, tăierile de panglici din județ șamd.
Au fost PESTE 1.700 de evenimente de acest gen, după cum el însuși a recunoscut, într-un ”raport de activitate” postat pe Facebook:
.
O galerie foto cu zeci de mii de poze postate pe rețelele de socializare stă mărturie acestor trei ani și jumătate de zile fericite în ceea ce s-ar putea numi Agenția de turism și voie bună Prefect Tour.
Foto: Facebook/Călin Petru Marian
Mai puțin a lucrat pentru ceea ce îi cerea fișa postului: asigurarea implementării la nivel local a politicilor guvernamentale (Codul Administrativ – Art. 252 alin. a).
Exemplu: a lucrat DELOC pentru aplicarea O.G. nr.27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și care beneficiază de o reducere cu 50% a preţului final al energiei electrice/gazelor naturale/energiei termice aferent contractului de furnizare încheiat.
Adică ”moții mei”, pentru care domnul Călin Petru Marian lăcrima de emoție și vibra de patriotism, ar fi putut plăti energia electrică, gazele sau energia termică LA JUMĂTATE DE PREȚ dacă prefectul, de loc din Țara Moților, ar fi făcut CEVA, ORICE, pentru respectarea legii în județul Hunedoara și pentru binele hunedorenilor.
Este vorba despre locuitori ai municipiului Brad și ai unui număr de 15 comune (Baia de Criș, Balșa, Băița, Blăjeni, Buceș, Bucureșci, Bulzeștii de Sus, Certeju de Sus, Crișcior, Geoagiu, Luncoiu de Jos, Ribița, Tomești, Vața de Jos, Vălișoara) – care ar fi putut beneficia de aceste REDUCERI dacă legea ar fi fost aplicată!
Toți acești oameni ar fi putut plăti curentul electric, gazele sau energia termică LA JUMĂTATE DE PREȚ dacă domnul Călin Petru Marian, prefect, născut la Baia de Criș, și-ar fi făcut timp între două ceaune, o călărire și-o sfințire de biserică să se ocupe și de ”moții mei” și de nevoile lor reale.
La Alba, în județul vecin, s-a putut! Acolo, Prefectura n-a petrecut doar pe la nedei:
A mai rămas o săptămână până când vaporașele STELAR de pe Mureș, de la Șoimuș, își vor relua cursele. Vineri, 19 aprilie, doritorii de plimbări de agrement pe râu sunt așteptați la deschiderea unui nou sezon.
”În 19.04.2024 vom deschide activitatea la Vaporaș Șoimuș. Sunt disponibile doua posturi de ajutor de căpitan. De preferință băieți! CV-urile se depun la primăria Șoimuș pâna în data de 15.04.2024, între orele 9-16. Rezervări pentru expediții pe Mureș la tel : 0741152922 Vă așteptăm în comuna noastră! I LOVE SOIMUS” – a scris pe Facebook primarul comunei Șoimuș, Mihai Gabriel Irimie.
Pompierii Detașamentului Deva au intervenit, miercuri după-amiază, pentru înlăturarea pericolului unui eveniment chimic.
Accidentul chimic s-ar fi putut produce din cauza unui recipient metalic umplut cu o substanță toxică dizolvantă, aflat în curtea unei firme din localitatea Mintia.
S-a umflat butoiul cu substanța dizolvantă
Apelul la numărul unic de urgență 112 a fost efectuat de unul dintre angajații agentului economic.
Acesta a observat că recipientul cu capacitatea de 200 litri, plin cu substanța chimică, s-a deformat brusc și din motive necunoscute.
A intervenit echipajul Chimic – Biologic – Radiologic – Nuclear
În urma fluxului de informații dintre comanda ISU Hunedoara – Dispeceratul județean integrat 112 – comandantul intervenției și echipajul CBRN (Chimic – Biologic – Radiologic – Nuclear) s-a stabilit tipul și natura substanței și s-a acționat de urgență conform procedurilor.
Intervenția a avut un grad ridicat de risc, iar profesionalismul pompierilor militari și-a spus, din nou, cuvântul.
Misiune încheiată cu succes! – a transmis ISU Hunedoara.
Pompierii au intervenit cu un echipaj de stingere și unul CBRN și au acționat în etape, pentru răcire, cercetare chimică și, în final, pentru depresurizarea recipientului care ar fi putut provoca evenimentul chimic.
Eu sunt liberal. Afirm asta și acum, sus și tare, când a fi liberal pare a fi, din nou, o povară. Parcă porți un stigmat, ca scalvii, ca delincvenții. Fie, pot duce.
Dar și acum cred, pe scurt, că libera competiție, cu minima intervenție a statului, e singura cale spre progres. Că piața liberă, reglată doar de cerere și ofertă, e calea spre dezvoltare. Că libertatea de gândire și de exprimare e calea spre evoluție. Și așa mai departe, n-o lungesc aici cu lista libertăților individuale și colective în care cred. Liberal conservator, în spiritul liberalismului românesc tradițional – asta sunt. Laissez-faire, laissez-passer. Mai puțin ”Prin noi înșine”, din motive economice evidente, într-o societate post-comunistă decapitalizată. Și din motive ideologice, mai exact antisemite, dacă e să fim onești, din care acest slogan și-a tras seva în epocă.
Revin.
Eram liberal militant din anii 90, când actualii lideri ai PNL, mai tineri decât mine, descopereau cu uimire și emoție că le-a apărut pilozitatea pubiană. Sau când actualele ”legende” ale PNL se străduiau să ascundă niște foi A4 care fuseseră dactilografiate sub mențiunea ”STRICT SECRET”.
Purtam cu mândrie pe piept, la vedere, insigna PNL pe care am câștigat-o la marșul din aprilie 1990, din București, când a început manifestația din Piața Universității. O purtam ostentativ la serviciu, la Mina Coranda Certej, unde eram geolog, și unde 99,9% din angajați erau trup și suflet cu FSN. Și era patimă mare pe atunci, credeți-mă! Era o atmosferă superbă în jurul meu, vă imaginați momentul. Mi-ar fi luat gâții cu drag – și nu cred că ar fi fost mare scandal.
Timp de 34 de ani am dus bătălii, așa cum au fost ele, mai mari sau mai mici, pentru ideile liberale.
Spun toate astea nu ca să mă laud, că n-aș avea de ce. Chiar nu. Sunt și eu parte a eșecului. Liberalismul românesc a eșuat ca petrolierul ”Biruința” într-o mlaștină unde cântă broaștele. Dar o fac pentru ca să subliniez că AM CALITATEA MORALĂ de a judeca actualul PNL, care nu mai are nici pe dracu cu liberalismul! Nicio legătură!
În anii 90, era o crâșmă la marginea Petroșaniului. Se chema BAR PARADIS. Unii dintre colegii mei, ziariști vechi, își amintesc. Ei bine, aia a fost prima victimă a libertății economice pe care o câștigase România după Revoluție. Eram încă în iarna libertății noastre. Au intrat minerii și au devastat tot, au spart, au furat, au băut și au distrus, pe motiv că patronul vindea băutura prea scump! Se liberalizaseră prețurile. Se deschidea piața liberă, da, da.
După 34 de ani, îmi este dat să aud ASTA, de la un ”liberal” care vrea să fie președintele Consiliului Județean Hunedoara și care dorește, conform altor declarații, să aducă investitori în economia județului, să facă o viață mai bună pentru fiecare hunedorean:
”Din păcate, această fabrică (fabirica de ciment Heidelberg Cement Chișcădaga, actuala Heidelberg Materials – n. n.) nu mai este a românilor. Poate ne spun cei care, la anumite vremuri, au dat-o pe nimic austriecilor. Cunoscătorii să privească!”
Frateee…
Puțină istorie și câteva cifre:
Construcția fabricii de ciment Chișcădaga a început în anul 1972 și a intrat în funcțiune în 1976. Este situată în apropierea orașului Deva, în satul Chișcădaga, din comuna Șoimuș. Heidelberg Materials a preluat această fabrică în anul 2000.
Heidelberg Materials România S.A. este membră a grupului german Heidelberg Materials AG, lider mondial pe piața de agregate și un important jucător în domeniul cimentului, betonului și al altor activități conexe, ceea ce îl poziționează printre cei mai mari producători de materiale de construcții din lume. Grupul are aproximativ 55.000 de angajați în peste 3.000 de locuri de producție din circa 50 de țări din întreaga lume.
Din 1998 până în prezent, Heidelberg Materials România a contribuit cu peste 612 milioane euro la bugetul de stat. În 2022, taxele și impozitele plătite către stat au fost de peste 26 milioane euro (incluzând aici impozit pe profit, impozite pe salarii, TVA, taxe locale, redevențe etc.).
DAR: Nu este a românilor!Nu e, mă, a românilor!
Vă puteți imagina? Cimentul din calcar pur românesc de Crăciunești pângărit, practic, de tehnologia și gândirea nemțească! Mă, ăștia ne fac la ciment! Fug noaptea cu sacii de țiment în spinare și românul doarme! De 24 de ani, străinul se destrăbălează, practic, în ograda noastră, pe calcarul nostru!
AUR, Simioane, Șoșoacă, mergeți, mă, acasă!
Alin Bena
Călin Petru Marian (PNL), prefectul Județului Hunedoara, candidează pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Hunedoara.Aici este un filmuleț de campanie electorală, postat pe rețelele de socializare, în care liberalul face concurență discursului AUR.
Partidele politice și alianțele de partide au făcut cunoscute listele de candidați pentru Parlamentul European, la alegerile din 9 iunie.
Pe listele de candidați date publicității figurează și OPT HUNEDORENI. Dintre aceștia, doar TREI ocupă poziții considerate eligibile.
Hunedorenii care au șanse să ajungă deputați în Parlamentul European
Winkler Gyula(UDMR) – locul 1 pe lista de candidați ai Uniunii Democrate Maghiare din România. Născut în municipiul Hunedoara.
Mureșan Siegfried (PNL) – locul 12 pe lista de candidați ai alianței PSD-PNL. Născut în municipiul Hunedoara.
Falcă Gheorghe (PNL) – locul 16 pe lista de candidați ai alianței PSD-PNL. Născut la Brad, județul Hunedoara.
Hunedorenii care ocupă poziții considerate ne-eligibile pe listele de candidați
4. Mareș Mara (PNL) – locul 23 pe lista de candidați ai alianței PSD-PNL. Deveancă prin căsătorie, căsătorită în 2023 cu Horia Szabo, administratorul Conacului Archia din Deva.
5. Țambă Alin-Adam (PSD) – locul 32 pe lista de candidați ai alianței PSD-PNL. Născut la Orăștie.
6. Bugnar Raluca (PUSL) – locul 5 pe lista Partidului Umanist Social Liberal. Născută la Deva.
7. Pogocsán Ferdinánd-Zoltán (UDMR) – locul 19 pe lista Uniunii Democrate Maghiare din România. Născut la Deva.
8. Máté Márta (UDMR) – locul 28 pe lista Uniunii Democrate Maghiare din România. Născută la Deva.
Notă: Listele de candidați, respectiv pozițiile pe liste ale candidaților pot suferi modificări până la momentul depunerii oficiale la Biroul Electoral Central și chiar și după acel moment, dacă există contestații.
”Șase filiale PMP, respectiv cele din Mureș, Harghita, Cluj, Dâmbovița, Hunedoara și Maramureș, s-au alăturat PUSL.” – a anunțat, joi, 4 aprilie, Partidul Umanist Social Liberal, într-uncomunicat de presă.
”Șase filiale PMP, respectiv cele din Mureș, Harghita, Cluj, Dâmbovița, Hunedoara și Maramureș, s-au alăturat PUSL.
Aceste mutări vin după ce în perioada anterioară au avut loc mai multe evenimente similare în întreaga țară, ceea ce confirmă faptul că PUSL a devenit o alternativă viabilă în politica actuală.
Cei care pe 9 iunie vor cere votul românilor vor să lupte pentru comunitățile din care fac parte cu demnitate, onoare și curaj, cu respect și considerație pentru valorile umaniste, de la care PUSL nu va abdica niciodată.” –a comunicatBiroul de presăPUSL
Primăria Municipiului Deva a depus joi, 4 aprilie, la ADR Vest, proiectul prin care dorește să achizioneze alte 10 autobuze electrice și 14 stații de încărcare. Dacă proiectul va fi aprobat, mijloacele de transport în comun vor fi achiziționate din fonduri europene, în valoare de peste 7,7 milioane de euro.
Anunțul făcut de primarul Devei, Nicolae-Florin Oancea:
Continuăm să depunem proiecte pentru deveni – peste 7,7 milioane de euro pentru a dezvolta și moderniza transportul public de călători!
Sunt bucuros că astăzi, am reușit să depunem spre finanțare proiectul ,,Achiziția mijloacelor de transport ecologice în Municipiul Deva”.
Vrem să obținem fonduri nerambursabile pentru achiziția a încă 10 autobuze electrice de 12 m, echipamentele necesare sistemelor cu care se vor integra (e-ticketing, supraveghere video, info călători, prioritizare la trecerea prin intersecții, numărare călători, etc) precum și a 10 stații de încărcare lente de minim 60kW și 4 stații de încărcare rapidă de minimum 120kW pentru vehiculele.
Proiectul a fost depus în cadrul Programului Regional Vest 2021-2027, care promovează mobilitatea urbană multimodală sustenabilă, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon.
Obiectivul este o mobilitate urbană sustenabilă, creșterea capacității, calității și atractivității transportului public de călători, precum și a modurilor de transport prietenoase cu mediul.
Valoarea proiectului este de 38.533.789,84 lei (peste 7,7 milioane de euro).
Mulțumesc colegilor care s-au implicat și se implică în proiectele cu fonduri europene nerambursabile.
Pe dumneavoastră, dragi deveni, vă asigur că vom crește în continuare calitatea serviciilor de transport public local în municipiul Deva, precum și calitatea vieții locuitorilor.
”S-a început construcția bazei de caiac la Șoimuș, pe malul râului Mureș. Dacă totul merge conform planului, în toamnă vom avea cea mai moderna baza de caiac din România la Șoimuș.
Mulțumim celor implicați în acest proiect.
Dezvoltam comuna Șoimuș.
I LOVE SOIMUS” – a scris primarul comunei Șoimuș, Mihai-Gabriel Irimie, pe pagina sa de facebook.
CUM ARATĂ ACUM ȘANTIERUL ȘI CUM VA ARĂTA PROIECTUL LA FINAL:
CSM Deva a reușit în această seară să își păstreze trofeul cucerit în urmă cu un an, după ce s-a impus în finala Cupei României la futsal chiar pe terenul rivalei CFR Timișoara– a anunțat Federația Română de Fotbal.
CFR Timișoara – CSM Deva: 0 – 5
Au marcat: Savio (3), Cristian Matei (15, 33, 40), Darius Nastai (26)
CFR Timișoara: Theodor Lungu – Valentin Ilaș, Gabriel de Souza, Gustavo da Silva, Mihnea Toader; Vlad Iancu, Robert Lupu, Wellington da Silva, Denis Dan, Daniel Samanț, George David, Daniel Gurin, Emanuel Pătrașcu, Andrei Nemițanu
Antrenor: Robert Lupu
CSM Deva: Roberto Voin – Denis Ramić, Savio, Camara Sobral, Darius Nastai; Andrei Dinicuță, Fernando Dobre, Ioan Grosu, Miloš Simić, Cristian Matei, Florin Matei, Denis Boldor, Sergiu Gavrilă
Antrenor: Roger Augusto
Desfășurarea meciului:
Finala a început furtunos, cu CSM Deva în ofensivă. După câteva ocazii la poarta lui Theodor Lungu, hunedorenii, încurajați din tribună de peste o sută de suporteri, au deschis scorul prin Savio.
A fost 2-0 în minutul 15, autor Cristian Matei, cel care avea să fie omul finalei Cupei României.
Cel mai mic dintre frații Matei a încheiat finala cu trei goluri marcate! Darius Nastai și-a înscris și el numele pe lista marcatorilor la capătul unei finale până la urmă fără istoric.
CFR Timișoara a încercat să relanseze partida în câteva rânduri, dar fără succes.
Duelul dintre cele două mari rivale se va muta în campionat.
Cu trei etape înainte de finalul play-off-ului, CFR Timișoara este pe locul secund, cu 49 de puncte, cu unul mai mult decât CSM Deva.
Etapa viitoare este programat derby-ul CSM Deva – CFR Timișoara!
