La data de 26.04.2022, Poliția Municipiului Brad a fost sesizată cu privire la apariția în spațiul public a unor informaţii cu privire la comiterea de infracțiuni contra libertății persoanei și infracțiunii contra integrității sexuale, ce ar fi fost săvârșite în cadrul unei comunități (având statut de „asociație culturală”) dintr-o comună din apropierea municipiului Brad – comuna Ribița, satul Dumbrava de Sus.
În urma activităților investigative efectuate în cauză, poliţiştii au stabilit că autoproclamatul lider spiritual al comunităţii, un bărbat în vârstă de 59 de ani, a pus bazele unei comunități în care locuiesc diferite persoane, sub pretextul că slujesc „emancipării spirituale” (în relaţie cu persoanele de sex feminin, bărbatul este bănuit că ar fi comis, în mod repetat, fapte de hărțuire sexuală și de viol).
Totodată, acesta ar fi împiedicat accesul la învățământul general obligatoriu a minorilor care trăiesc în cadrul comunității, aceștia nefiind înscriși la nici una dintre unitățile de învățământ ale statului roman.
Sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brad, la data de 24.05.2022, poliţiştii din cadrul I.P.J. Hunedoara – Serviciul de Investigații Criminale, cei ai Poliției Municipiului Brad, cu sprijinul luptătorilor Serviciului Acţiuni Speciale şi al I.J.J. Hunedoara, au pus în executare 14 mandate de percheziție domiciliară pe raza municipiului Brad şi a unor localităţi învecinate, ocazie cu care au ridicat, în vederea continuării cercetărilor, mai multe mijloace materiale de probă.
Perchezițiile domiciliare au fost efectuate în prezența reprezentanţilor D.G.A.S.P.C. Hunedoara, care au evaluat situația celor 23 minori prezenți, la fața locului fiind prezente și două echipaje medicale, având în vedere faptul că în cadrul acestei comunități se aflau și femei însărcinate.
La data de 25.05.2022, în urma probatoriului administrat în cauză, poliţiştii au luat față de bărbat măsura reținerii pe o perioadă de 24 de ore, sub aspectul comiterii infracțiunilor de șantaj, viol, împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu şi exercitarea fără drept a unei profesii sau activități.
La data de 26 mai a.c., Judecătoria Brad a dispus măsura arestării preventive pentru o perioadă de 30 zile a bărbatului, care a fost depus în Centru de Reţinere şi Arestare Preventivă Hunedoara – Deva.
În cauză, poliţiştii continuă cercetările pentru documentarea întregii activități infracționale.
Laurenţiu Nistor, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, a făcut o declaraţie halucinantă, miercuri, la postul local de televiziune CNN Deva.
Invitat la o emisiune tv locală, pentru a oferi detalii despre acţiunea„Vodă Cuza Laurenţiu la Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva” – când Laurenţiu Nistor a mers, travestit în ţăran, la Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) a spitalului care se află în subordinea sa – preşedintele CJ Hunedoara a făcut următoarea declaraţie:
„Ce lucru este mai neplăcut: când unele persoane, nu mă refer la medici, alte categorii, au timp să îşi facă selfie, în timpul serviciului.
Şi nu numai că-şi fac selfie, cred că au şi luat, intenţionat, un gândac mort, l-au pozat şi postează selfie-ul respectiv, zice: Uitaţi cum se lucrează în Spitalul Judeţean Deva!
Mă întreb, când tu lucrezi şi îţi iei banii de acolo, oare denigrezi întreg colectivul de acolo? Ştii bine că lucrezi acolo. Până unii îi duce mintea, pe unii, pe unele, să facă. Să se coboare până la nivelul ăla, să spună: uitaţi, plin de gândaci!
Eu cred că gândacul ăla l-o putut aduce şi de acasă. Mort, l-a pus acolo. Şi din vană îşi făcea selfie, cu gândacul mort acolo.
Probabil cine ştie ce-a vrut să demonstreze, a muşcat-o gândacul sau ce s-o-ntâmplat.” – a declarat Laurenţiu Nistor.
NOTĂ: Acest text a fost publicat cu peste 7 luni în urmă, la 28 ianuarie 2026. De atunci, nimic nu s-a schimbat. Proiectul Certej este blocat în instanță, la Curtea de Apel Alba Iulia, deși compania minieră a câștigat, între timp, procesul intentat Guvernului României. DAR Curtea de Apel Alba Iulia nu a publicat nici acum, în septembrie 2026, după 7 luni de la pronunțarea soluției, MOTIVAREA DECIZIEI. Deși, conform legii, trebuia să o facă în termen de 30 de zile de la pronunțare!
Curtea de Apel Alba Iulia a dat câștig de cauză SC Deva Gold SA, în procesul intentat de aceasta Guvernului României, pentru prelungirea licenței de exploatare a zăcământului aurifer de la Certej, județul Hunedoara.
Guvernul României este obligat de instanța de judecată, prin soluția pronunțată miercuri, 11 februarie, ”să adopte cu celeritate hotărârea de guvern prin care să aprobe Actul adiţional nr. 11/2024 de prelungire a licenţei nr. 534/1999.”
Proiectul minier de la Certeju de Sus, județul Hunedoara, este blocat de aproape un an și jumătate de indolența unor funcționari guvernamentali, guturaiul premierului Ciolacu, ostilitatea agresivă a unui obscur ONG din Cluj și lentoarea sistemului de justiție românesc.
Să le luăm pe rând, cu date și fapte. Dacă vă obosește textul, că e cam lung, dați pe tiktok și vă distrați. Dacă, însă, vreți să aflați cum arată, în toată splendoarea ei, o bătaie de joc românească de 1 MILIARD de euro, în timp ce lumea urlă de foame, cocoșată de taxe și impozite, atunci citiți aici.
Ce vrea proiectul minier Certej?
Proiectul minier Certej, de exploatare auriferă, a intrat, de curând, într-o fază decisivă, după schimbarea acționariatului și anunțul unei investiții totale estimate la UN MILIARD de euro.
Noul investitor, fondul de investiții Varvara Development Group, promite un proiect adaptat tuturor cerințelor de mediu actualizate: o exploatare fără cianuri, cu tehnologii moderne și un impact redus asupra mediului. Vor fi create peste 1.000 de locuri de muncă, într-o zonă moartă din punct de vedere economic.
Totul este însă blocat, pe moment, din cauză că licența de exploatare, deținută de Deva Gold (companie a statului român) a expirat, din vina exclusivă a unor funcționari guvernamentali și a unor ciudate întârzieri și coincidențe pe traseul hârtiilor.
Indolență sau rea intenție?
Documentația de prelungire a licenței de exploatare a fost depusă de către Deva Gold în termenul legal, cu toate anexele solicitate. Ceea ce trebuia să fie, în mod normal, o simplă formalitate (licența exista, era necesară doar prelungirea termenului de valabilitate) a devenit un adevărat coșmar birocratic. Licența a expirat, până să fie avizată prelungirea ei, din cauza unei foarte dubioase tergiversări pe circuitul hârtiilor, între ANRM PSG (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon) și Guvernul României.
Ce s-a întâmplat?
În ședința din 16 ianuarie 2025, Proiectul de HG pentru aprobarea prelungirii licenței de exploatare nu a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței de guvern. De ce? Mister. ANRM PSG motivează că mai întâi trebuia aprobat proiectul de HG privind inventarul bunurilor societății. Foarte bine, proiectul de HG pentru prelungirea licenței de exploatare putea să fie următorul punct de pe ordinea de zi. Lucru care nu s-a mai întâmplat.
Urmează promisiunea fermă, din partea ANRM PSG și a unor oficiali din Guvernul României, că proiectul va fi introdus în următoarea ședință.
Ghinion, însă! Premierul Marcel Ciolacu răcește în urma unei scurte vacanțe, stă acasă, bolnav, așa că ședința de guvern, programată în 23 ianuarie 2025, nu se mai ține.
În 28 ianuarie 2025, la următoarea ședință de guvern, surpriză totală: Proiectul de HG de prelungire a licenței de exploatare nu s-a regăsit pe ordinea de zi la secțiunea „Proiecte de Hotărâri de Guvern”. A apărut doar la secțiunea „Analize”, sub forma unei analize referitoare la proiect.
Și așa, prin ciudate tergiversări și omisiuni, termenul de prelungire a licenței de exploatare a expirat.
Repetăm întrebarea: indolența unor funcționari sau rea-intenție? Vom vedea.
Ce se întâmplă acum?
Societatea Deva Gold a fost sfătuită chiar de ANRM PSG să o dea în judecată, pentru ”obligația de a face”. La fel, recomandarea a fost să fie dat în judecată Guvernul României, pentru același motiv.
După 5 luni, la 22 mai 2025, la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Alba Iulia este înregistrat dosarul cu numărul 270/57/2025, prin care reclamantul Deva Gold S.A. îi cheamă în instanță pe pârâții Guvernul României și ANRM PSG.
Justiția intră pe rol, cu viteza melcului turbat
Prima dată, după înregistrarea în luna mai a dosarului, urmează vacanța judecătorească, până în septembrie. Ghinion!
Așa că primul termen este fixat tocmai pentru luna octombrie. Dar ce să vezi, ghinion din nou! Magistrații sunt în grevă, protestează față de preconizata reducere a pensiilor lor. Dosarul Deva Gold nu e urgent, așa că se amână sine-die, până se termină greva.
În fine, la sfîrșitul lunii noiembrie se ține primul termen de judecată.
Dar, iarăși ghinion, acum intervine un obscur ONG de mediu din Cluj, respectiv ”Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu”, care a formulat o cerere de intervenţie accesorie în sprijinul pârâţilor. Adică ONG-ul e de partea Guvernului României și ANRM PSG.
Amuzant? Ciudat? Nu. Căci scopul ONG-ului din Cluj nu este altul decât de a întârzia cât se poate de mult soluționarea cauzei. Ceea ce se și întâmplă.
Și așa ajungem în 26 ianuarie 2026, la 8 luni de la intentarea acțiunii în instanță de către Deva Gold SA.
La acest termen, cel mai recent, instanța decide o nouă amânare, până în februarie, a cauzei. Motivul: ”În vederea citării electronice a petentei Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor Miniere, la adresa de mail indicată, se acordă un nou termen de judecată la data de 09.02.2026.”
Adică încă două săptămâni pentru ca onorata instanță să trimită un mail către intervenient, care, altfel, murea de grija Guvernului și agenției guvernamentale ANRM PSG, atât de tare încât nu s-a prezentat la termenul din ianuarie.
Oameni buni, dacă asta nu e bătaie de joc, nu știu ce poate fi.
Rea-intenție, poate. Aici, însă, trebuie probe certe. Șansele să le obțin sunt minime. De aceea, fac din nou și din nou un apel public la serviciile de informații ale României să lase dracului jocurile de putere, combinațiile politice, și să-și facă datoria, cel puțin pe partea de subminare a economiei naționale, acțiune care se desfășoară sub ochii noștri. Vă dau și un indiciu, că poate ați uitat ABC-ul meseriei, după atâtea campanii electorale: luați urma banilor. Către ONG-uri, către funcționari guvernamentali. Bine, cu plăcere!
Și încă o considerație, de final. Și am în vedere și proiectul minier de la Rovina, tot județul Hunedoara, tot blocat, de această dată pe motiv de autorizație de mediu – care a fost suspendată de Curtea de Apel Cluj, tot la plângerea unui ONG românesc. Motivul: nu s-a făcut consultare transfrontalieră. Și asta deși Ungaria nu a avut absolut nicio obiecție, exploatarea fiind preconizată a fi făcută tot fără folosirea cianurilor, ca și la Certej. Un proiect declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanță strategică pentru aprovizionarea UE cu materii prime critice, prin exploatarea a 217 tone de aur și 635.000 tone de cupru. Proiect blocat!
Considerația de final: Atâta timp cât România este condusă de ONG-uri, prin aripa lor politică USR, nu sunt șanse prea mari pentru reindustrializarea țării, respectiv pentru proiectele miniere, hidrocentrale etc. Președinția României, ministerele Mediului, Economiei, Apărării, Afacerilor Externe, toate sunt ale ONG-USR. Un partid de 10% conduce România. Ba chiar, cu mare părere de rău o spun, chiar și prim-ministrul Bolojan pare a fi mai mult președintele USR decât al PNL. Așa că Dumnezeu cu mila!
Alin Bena
……………………………………………….
CRONOLOGIA UNEI BĂTĂI DE JOC – SINTEZĂ
Cum s-a pierdut prelungirea Licenței de exploatare DEVA GOLD SA
Ce s-a întâmplat cu prelungirea Licenței de exploatare?
DEVA GOLD SA a depus întreaga documentație necesară pentru prelungirea Licenței de exploatare în termenul legal și a semnat Actul adițional de prelungire, însă proiectul de Hotărâre de Guvern necesar aprobării finale nu a fost adoptat înainte de expirarea Licenței.
Când a fost depusă documentația pentru prelungire?
În data de 17.10.2024, documentația a fost depusă la ANRM PSG (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon), conform art. 20 din Legea Minelor nr. 85/2003, prin adresa DEVA GOLD SA nr. 253/16.10.2024, înregistrată la ANRM PSG cu nr. 6057/17.10.2024.
Ce documente au fost semnate ulterior?
În data de 23.12.2024, la sediul ANRM PSG București, Directorul societății, ing. Nicolae Stanca, a semnat următoarele documente:
Actul adițional nr. 11/2024 de prelungire a Licenței de concesiune nr. 435/1999 pentru perioada 2025–2030;
Contractul TT privind sumele aferente transferului de tehnologie.
Care sunt datele Licenței?
Substanță: minereu auro-argentifer și andezit industrial și de construcție
Perimetru: Certej, județul Hunedoara
Titular: DEVA GOLD SA
Ce a comunicat ANRM PSG după semnarea Actului adițional?
ANRM PSG a transmis că:
documentele aferente proiectului de HG au urmat cursul legal;
proiectul a fost transmis spre avizare la Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției;
proiectul de HG urma să fie aprobat înainte de 24.01.2025, data expirării Licenței;
DEVA GOLD SA nu mai avea nicio obligație legală în finalizarea procedurii.
A existat și un alt proiect de HG?
Da. ANRM PSG a inițiat concomitent un proiect de HG privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a:
zăcământului auro-argintifer Certej;
zăcămintelor de andezit industrial și de construcție Dealul Cucăi și Dealul Ciongani.
Ce s-a întâmplat în ședința de guvern din 16.01.2025?
A fost aprobat doar proiectul de HG privind înscrierea în inventarul bunurilor. Proiectul de HG pentru aprobarea Actului adițional nr. 11/2024 nu a fost introdus pe ordinea de zi.
Care a fost explicația ANRM PSG?
ANRM PSG a precizat că:
mai întâi trebuia aprobat proiectul de HG privind inventarul bunurilor;
proiectul de prelungire a Licenței urma să fie aprobat în ședința din 23.01.2025.
De ce nu s-a aprobat proiectul în timp util?
23.01.2025 – ședința de guvern nu s-a ținut, deoarece premierul era bolnav.
27.01.2025 – ședința a fost amânată pentru 28.01.2025.
Ce s-a întâmplat în ședința din 28.01.2025?
Proiectul de HG:
nu s-a regăsit la secțiunea „Proiecte de Hotărâri de Guvern”;
a apărut doar la secțiunea „Analize”, sub forma unei analize referitoare la proiect.
Ce informații a primit DEVA GOLD SA după ședință?
Reprezentanții ANRM PSG au comunicat telefonic că „au fost ceva probleme” și au invitat directorul societății la discuții în data de 29.01.2025.
Ce s-a stabilit la întâlnirea din 29.01.2025?
DEVA GOLD SA a fost informată că:
proiectul de HG nu a fost aprobat;
reprezentantul Ministerului Justiției nu a semnat proiectul;
motivul invocat a fost depășirea termenului de valabilitate a Licenței.
Care este soluția indicată de autorități?
ANRM PSG a indicat ca soluție:
deschiderea unui proces în instanță;
solicitarea obligării Ministerului Justiției să aprobe proiectul de HG, pe motiv că depășirea termenului nu este imputabilă societății.
Care este poziția DEVA GOLD SA?
DEVA GOLD SA susține, cu probe indubitabile, că:
și-a îndeplinit toate obligațiile legale;
a depus documentația în termen;
a semnat Actul adițional la 23.12.2024, împreună cu ANRM PSG;
din acel moment, procedura de aprobare a HG era exclusiv în sarcina ANRM PSG.
Ce consecințe are această situație?
DEVA GOLD SA este pusă în situația de:
a-șiînceta activitatea de producție;
adisponibiliza angajații, până la soluționarea procesului.
Există efecte economice?
Da. Contractele de livrare de produse andezitice cu peste 30 de beneficiari nu pot fi onorate, ceea ce va conduce la penalizări.
Care este impactul general?
Incidentul:
nu este din vina companiei;
are un efect profund negativ asupra comunităților din care provin salariații;
afectează investitorul majoritar, care a acționat cu bună-credință, dar a fost pus în dificultate de autoritățile statului.
(Text publicat la 28 ianuarie 2026)
Romania Wants Investment. Certej Shows Investors What They Get Instead
A €1bn mining project in Hunedoara has become entangled in administrative delays and court proceedings. For investors, the lesson may be more important than the mine itself.
Romania says it wants investment.
It says it wants to rebuild its industrial base, create jobs, exploit its mineral resources and play a larger role in Europe’s supply of critical raw materials.
The Certej gold-mining project, in Hunedoara county, offers a rather less flattering picture.
A project now associated with an estimated €1bn investment has been left in administrative and legal limbo after a mining licence expired while the procedure for extending it was still making its way through the Romanian state.
The episode is not merely a story about mining.
It is a story about institutional capacity, regulatory predictability and the price investors pay when government procedures fail to move at the speed of business.
A project that should have been good news
Certej is a long-standing gold-mining project in one of Romania’s economically depressed regions.
Following a change in ownership, the new investor, Varvara Development Group, has announced plans for an investment estimated at €1bn.
The proposed operation is presented as a modern mining project designed to comply with updated environmental requirements, including cyanide-free processing and modern technologies intended to reduce its environmental footprint.
More than 1,000 jobs are expected to be created.
For a country struggling with regional economic decline, depopulation and the loss of industrial employment, such a project would appear to be precisely the sort of investment that governments normally welcome.
Yet the project is currently blocked.
The immediate cause is remarkably mundane: a licence expired before the state completed the procedure required to extend it.
The paperwork mattered more than the mine
According to Deva Gold, the company submitted the documentation required for the extension of its mining licence within the statutory deadline.
On October 17, 2024, the documentation was submitted to ANRM PSG, Romania’s regulatory authority responsible for mining, petroleum and geological storage of carbon dioxide.
On December 23, 2024, Deva Gold’s director, Nicolae Stanca, signed Addendum No. 11/2024 extending Concession Licence No. 435/1999 for the period 2025–2030.
The remaining step was governmental approval.
That step proved decisive.
At the government meeting on January 16, 2025, the draft Government Decision approving the licence extension was not placed on the agenda.
ANRM PSG’s explanation was that another Government Decision, concerning the inventory of the company’s assets, had to be approved first.
That decision was approved.
The licence-extension decision was not.
The authorities indicated that it would be dealt with at the next government meeting.
Then the clock ran out.
A missed deadline
The government meeting scheduled for January 23, 2025 did not take place because Prime Minister Marcel Ciolacu was ill.
At the following meeting, on January 28, the draft licence-extension decision still had not been approved.
It appeared not under the section for draft Government Decisions, but under “Analysis”.
The licence had expired on January 24.
Whatever the explanation, the result was straightforward.
The state had not completed its part of the process before the deadline expired.
That is the point at which a bureaucratic problem becomes an investment problem.
The state sends the company to court
The irony did not end there.
Deva Gold was advised by ANRM PSG to take the matter to court.
The company was effectively told to seek a judicial order requiring the relevant authorities to complete the procedure.
On May 22, 2025, Case No. 270/57/2025 was registered with the Administrative and Tax Litigation Division of the Alba Iulia Court of Appeal.
The defendants were the Romanian Government and ANRM PSG.
The company’s position is that it fulfilled its obligations, submitted the required documentation on time and signed the extension addendum together with ANRM PSG.
From that point onwards, it argues, completion of the governmental approval procedure was the responsibility of the state.
The legal dispute will ultimately determine who was responsible.
But investors do not operate only on the basis of eventual court judgments.
They operate on timelines.
Then came the courts
The case was registered in May.
The judicial vacation followed.
The first hearing was scheduled for October.
Then came a judicial strike concerning proposed changes to judges’ pensions.
The case was not treated as urgent and was postponed.
The first hearing eventually took place towards the end of November.
Then another procedural complication appeared.
An environmental NGO from Cluj, the Independent Center for Environmental Resources Development Association, applied to intervene in support of the defendants.
By January 26, 2026, eight months had passed since the lawsuit was filed.
The court postponed the case again, this time until February, citing the need to electronically serve notice on the intervening party.
For the people involved, another postponement may seem like a procedural detail.
For an investor, it is something else:
another month of uncertainty.
The question is not whether NGOs may intervene
Environmental organisations have every right to challenge projects they believe may damage the environment.
Courts have every right to examine such challenges.
And governments have every right to enforce environmental standards.
None of this is controversial.
The more important question is whether Romania’s administrative and judicial systems can process these competing interests within a timeframe compatible with a €1bn investment.
That is a different question.
It is also a question that extends well beyond Certej.
Rovina tells a similar story
Another major mining project in Hunedoara, Rovina, has also encountered legal obstacles.
In that case, the environmental permit was suspended by the Cluj Court of Appeal following a complaint by a Romanian environmental NGO concerning the absence of cross-border consultation.
The project is also designed without the use of cyanide.
According to the material presented by the project, Rovina involves substantial deposits of gold and copper and has been designated by the European Commission as strategically important for the EU’s supply of critical raw materials.
Yet it remains blocked.
Two projects.
Two different legal mechanisms.
One underlying question:
Can Romania turn its mineral resources into economic activity without allowing administrative and legal uncertainty to consume the investment case?
Romania’s industrial ambition meets its bureaucracy
There is a broader irony here.
Europe is increasingly concerned about secure access to critical raw materials.
Romania possesses significant mineral resources.
The country needs investment, jobs and industrial capacity.
Hunedoara, once one of Romania’s great industrial centres, knows particularly well what happens when industrial employment disappears.
Yet when a major investment arrives, the decisive obstacle can become neither geology nor technology, but paperwork.
That should concern more than the mining industry.
An investor committing €1bn does not merely assess ore grades, labour costs and electricity prices.
It assesses whether permits will be issued.
Whether licences will be renewed.
Whether government decisions will be adopted on time.
Whether courts can resolve disputes within commercially meaningful periods.
And, above all, whether the rules of the game remain sufficiently predictable for the investment to make sense.
The real resource at stake is confidence
The Certej dispute may eventually be resolved.
The licence may be extended.
The project may proceed.
Or it may not.
But the damage caused by uncertainty is harder to reverse.
Investors rarely need a government to guarantee success.
They need something much more basic:
a functioning process.
If a company submits its documentation on time, signs an addendum with the competent authority and then waits for the state to complete its own approval procedure, the system should be capable of bringing that process to a conclusion before the underlying licence expires.
If it cannot, the problem is no longer simply administrative.
It becomes economic.
A €1bn test for Romania
The Certej case therefore deserves attention not only because of the gold beneath the ground.
It deserves attention because it offers a test of whether Romania’s stated ambition to reindustrialise is matched by the capacity of its institutions.
The country cannot simultaneously tell investors:
“We need your capital.”
and then expose them to years of administrative and judicial uncertainty once they arrive.
Nor can it expect private investors to compensate for institutional delays.
The calculation is brutally simple.
Capital has alternatives.
Projects have alternatives.
Investors have alternatives.
Countries compete for them.
Romania therefore faces a choice.
It can treat Certej as an isolated bureaucratic mishap and move on.
Or it can treat it as a warning.
If Romania wants €1bn investments, it needs institutions capable of handling €1bn investments.
That means timely decisions, clear accountability and courts that deliver certainty within a timeframe that makes economic sense.
Otherwise, the country’s most valuable resource may not be gold or copper.
It may be the confidence of investors.
And confidence, unlike gold, cannot be extracted once it has been lost.
În 8 septembrie, Biserica sărbătorește Naşterea Maicii Domnuluisau Sfânta Marie Mică.Peste 2,6 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica.
Consemnată de Tradiţia Bisericii, Naşterea Maicii Domnului s-a petrecut la „plinirea vremii”, la momentul în care omenirea aştepta şi era pregătită pentru venirea Mântuitorului, care să o scoată de sub povara păcatului şi a decăderii. Pentru aceasta, era nevoie de o fecioară curată care să-L nască pe Fiul lui Dumnezeu şi aceasta a fost Sfânta Fecioară Maria.
Naşterea Maicii Domnului, cunoscută ca „Sfânta Maria Mică”, marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. De asemenea, sărbătoarea anunţă începutul unor activităţi specifice, precum culegerea unor plante şi fructe tămăduitoare, bătutul nucilor, culesul viilor, semănatul grâului, orzului şi secarei de toamnă.
Potrivit tradiţiei populare, la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, ca de altfel la orice mare praznic, nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe, nu se face curăţenie în casă, ca să nu se atragă răul.
În popor se spune că în această zi vor fi ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar şi ale celor însărcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului, să-şi găsească perechea potrivită.
În această zi, credincioşii ţin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei Maria şi împart din fructele toamnei, pentru morţi.
LA MULȚI ANI tuturor celor care poartă numele Sfintei Maria!
A început, la 1 septembrie, o nouă sesiune parlamentară. Deputații și senatorii s-au întors din vacanță cu chef de lucru și planuri mari. Cu ce se vor ocupa? Cu nevoile reale ale oamenilor, desigur.
Să luăm un caz concret: senatorul PNL de Hunedoara, Călin Petru Marian.
S-a confesat pe Facebook, după o vacanță lungă, în care n-a ratat, în mare parte, nicio nedeie, nicio o zi a comunei sau orașului, o sfințire de troiță sau o târnosire de biserică. Și niciun ceaun din județ, desigur. De plăcinte nici nu mai încape vorbă.
Nu s-a dus să bage-n el ca spartul, pe gratis, a mers să vorbească cu oamenii, cu cetățenii, cu alegătorii. Cu Țara, mai pe scurt. Și Țara a vorbit cu el.
” Am încheiat o vară în care am fost, în mare parte, în mijlocul oamenilor și al comunităților. Am discutat cu cetățeni, primari și reprezentanți ai administrațiilor publice despre problemele reale cu care se confruntă județul nostru și România.
Acum ne întoarcem în Parlament pentru a transforma aceste probleme în decizii și programe concrete.”– scrie senatorul PNL pe Facebook.
Ultima data a discutat cu cetățenii la Festivalul Plăcintelor cu Varză de la Hărțăgani și oamenii i-au spus care sunt problemele lor.
Senatorul le-a notat și iată ce a scris el, care sunt prioritățile PNL în actuala sesiune parlamentară:
” Pentru această sesiune, avem câteva priorități clare:
Reforma administrației publice centrale și a companiilor de stat
Reforma administrativ-teritorială
Reforma electorală
Reforma bugetului asigurărilor de sănătate și sprijinirea clasei de mijloc
Legea lustrației”
A înțeles bine ce i-au transmis oamenii.
Adică trăgeau de el țăranii de la Boșorod, cu vărzarea-n gură: nu ne lăsați, domnu senator, dați odată legea aia a lustrației, că nu mai putem trăi!
Faceți odată reforma electorală că nu știm în ce fel să-l mai alegem pe Guru, că noi l-am mai ales dar n-a ieșit! Faceți o lege cu turu 2 anapoi!
Faceți mai repede reforma administrativ-teritorială, să fie și Hărțăganiul municipiu, să avem și la noi stadion cu nocturnă!
Sprijiniți clasa de mijloc, că de la mijloc ne ia junghiurile și suntem rupți de șale!
Cam astea ar fi prioritățile PNL.
Oamenii le-au transmis, senatorul a înțeles vocea poporului, nevoile lui.
Le-a notat ca priorități și se va lupta pentru ele.
În fiecare an, pe data de 15 august, credincioșii ortodocşi şi cei catolici sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, unul dintre cele mai importante evenimente ale creștinătății, când, potrivit tradiției Bisericii, Fecioara Maria a fost înălțată la cer de Fiul său, Mântuitorul Iisus Hristos.
Mutarea Maicii Domnului din această lume, adormirea sa, căci nu despre o moarte ci despre o adormire vorbesc părinţii Bisericii, adică fără durerile morţii, s-a întâmplat după mai mulţi ani de la evenimentul Înălţării Domnului, care a avut loc pe Muntele Măslinilor.
Se spune sau nu LA MULŢI ANI pe 15 august, de Sfânta Maria Mare?
Unii oameni spun că de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se pomenesc doar morții, cosiderând că ziua onomastică poate fi sărbătorită doar pe 8 septembrie, atunci când Biserica sărbătorește Nașterea Maicii Domnului.
Totuși, Biserica nu consideră greșit să spui ”La mulți ani!” cu ocazia acestei zile, fiind considerată o sărbătoare a bucuriei.
Moartea Maicii Domnului este mutare la Viață, dupa cum reiese și din troparul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului: „Mutatu-te-ai la viață ceea ce ești Maica Vieții”. Din acest motiv, această sărbătoare nu este tristă, ci plină de bucurie.
Preotul Eugen Tănăsescu a explicat că putem felicita persoanele care poartă numele de sfânt de câte ori se sărbătorește ceva ce are legătură cu Fecioara Maria. Indiferent că este 15 august sau 8 septembrie, adică Adormirea Maicii Domnului sau nașterea Maicii Domnului, putem face urări de la mulți ani celor care îi poartă numele.
Preotul Vasile Ioana spune că se poate spune „La mulți ani” atât pe 15 august, cât și pe 8 septembrie, atunci când creștinii sărbătoresc nașterea Maicii Domnului. Potrivit lui, Adormirea Maicii Domnului reprezintă momentul trecerii ei la Domnul sau momentul mutării ei cu trupul la cer. Așadar, este un moment de bucurie.
La noi moartea e doar o ușă, o trecere, un prag. Așa cum spune și rugăciunea: „Mutatu-te-ai la viață ceea ce ești Maica Vieții”. Deci accentul cade pe viața veșnică, prin urmare este corect să spunem „La mulți ani”, explică și părintele Ioan Chirilă, președintele senatului Universității Babeș-Bolyai din Cluj.
Așadar, fie că este 15 august, fie că este 8 septembrie, adică Adormirea Maicii Domnului sau Nașterea Maicii Domnului, cele două ocazii sunt privite cu bucurie, motiv pentru care poți spune prietenilor, familiei și apropiaților La mulți ani, dacă îi poartă numele Sfintei.
Cui îi spui LA MULŢI ANI de Sfânta Maria Mare
De Sfânta Maria, aproximativ 2,2 milioane de români își serbează onomastica. Majoritatea sunt femei și poartă numele Maria.
De Sfânta Maria își mai sărbătoresc onomastica și persoanele care poartă numele de: Marian, Marin, Mioara, Ana-Maria, Mia, Maricica, Marița, Marina, Marilena, Mari, Mărioara, Meri, Măriuța, Mara, Marioara, Marusia, Mimi, Marinel.
Numele Maria este unul dintre cele mai îndrăgite și folosite nume de origine biblică. Este numele celei care l-a adus pe lume pe Iisus, fiul lui Dumnezeu, și a rămas în amintirea tuturor drept un simbol al purității.
Blocaj la negocierile pentru soarta guvernului. Ilie Bolojan (PNL), Sorin Grindeanu (PSD), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR), membri ai defunctei coaliții de guvernare, au discutat joi, la Vila Lac, pentru a conveni asupra unui acord de guvernare pentru un guvern minoritar. Finalul negocierilor a fost tensionat. PSD și USR se situează pe poziții ireconciliabile. Negocierile se fac sub presiunea timpului, președintele Nicușor Dan așteaptă astăzi soluțiile din partea acestor patru partide pentru a putea desemna prim-ministrul care să formeze un nou guvern, care să obțină votul de învestitură în Parlament.
Patriotismul de Facebook și analfabetismul funcțional au mai făcut o victimă zilele astea: realitatea faptelor.
Iar când realitatea intră în conflict cu talibanii și cu isteria de comentarii scrise cu spume la gură, evident că realitatea pierde meciul.
Pentru că la noi nimeni nu mai citește contextul. Se citește doar titlul, eventual primele trei rânduri, după care se pornește jihadul patriotic din sufragerie, de pe canapea, din tastatură.
Și uite așa, cel puțin jumătate de țară a ajuns să urle că “ungurul și-a băgat p… în interesul național”.
Ce a spus ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan:
„Zic: Doamna procuror, puteți să vă jucați cât vreți, dar dacă eu mă enervez, eu mă duc acum, că încă suntem în consiliul de administrație – toți ceilalți care am votat banii ăștia încă suntem în conducerea radioului -, mergem frumos, îi anunțăm pe ruși, vindem radioul cu 5 milioane (n.red., de euro), dumneavoastră nu mai aveți pretinsul prejudiciu, statul român va câștiga, va fi pe profit. Și îmi bag p(…)la în interesul național, pentru că eu sunt ungur! Deci dumneavoastră ar trebui să-mi dați o statuie, că am făcut ce voi n-ați fost în stare, și dumneavoastră mă fu(…)eți cu p(…)la îndoită aicea”. (Sursa: 2mnews.ro)
Da, a spus-o. Când ești ministru și scoți tâmpenia asta pe gură și te-au înregistrat, nu mai ai loc de întors. Ești pa și pusi, cruce pe tristul tău mormânt.
Dar dacă citeai mai mult, aflai și de ce a spus-o.
Sau dacă avea pe lângă el, la minister, un specialist în comunicare de criză, nu vreo nepoată din secuime pe care a trimis-o verișoară-sa Cszilla la București, să-i găsească domn ministru un loc de muncă pe-acolo.
Demeter Andras Istvan, (fost, până ieri) ministrul Culturii, omul pe care azi îl scuipă deontologii de tastatură, a fost printre cei care au susținut cumpărarea Radio Chișinău de către Radio România. Adică fix acel post pe care rușii îl voiau sub control, ca să mai verse propagandă în Republica Moldova cu aceeași delicatețe cu care varsă și acum “pace”, “tradiție” și “eliberare” peste tot pe unde calcă.
Dar pentru că România este țara unde instituțiile statului îți pun cătușe înainte să înțeleagă ce ai făcut, și te anchetează pentru oportunitate, nu pentru legalitate, după achiziție ungurului i s-a deschis dosar penal. Că vezi Doamne, poate s-a creat un prejudiciu. Să anchetăm, deci. În România, dacă salvezi ceva strategic pentru interesul național, riști să fii anchetat că ai cumpărat pixuri prea scumpe. Cam aici e nivelul.
Și omul, adică ce om, ungurul, după ani de audieri, hârtii și procurori care probabil confundau geopolitica cu inventarul de la aprozarul din colț, ungurul, așadar, a explodat nervos și ironic: “bine, bă, atunci îl vindem rușilor și îmi bag p..a în interesul național, că eu îs ungur”. O reacție necontrolată și, mai degrabă, autoironică, într-o situație absurdă.
Dar nu. Noi, aici, pe plai, nu mai procesăm context. Noi vedem “ungur”, vedem “îmi bag p..a în interesul național” și instant ni se declanșează glanda și începem să batem cu lingura în ceaunul patriotismului. Deodată toți suntem gardieni ai interesului nației, deși mulți n-ar face pentru România și Basarabia nici cât a făcut omul ăsta – adică ce om, ungurul ăsta, că mai bine nu i-oi zice!
Aici e ironia supremă: ungurul pe care îl înjură patrioții de carton a acționat mai românește decât cei care azi îl linșează online între două live-uri conspiraționiste și trei comentarii despre “globaliști”.
Să ne înțelegem: omul (adică ungurul) a scos pe gură o tâmpenie și trebuie să plece. Că nu poți să vorbești așa când ești demnitar al statului. Ducă-se dracului! Lofosoșeghedbe! Dar măcar să nu scuipăm în urma lui, că omul (adică ungurul), Demeter Andras ăsta, nu e un nemernic nenorocit, ci maxim un prost, ca mai toată lumea.
Și slobod la gură, ca tot românul care-și bagă p…a de câteva zeci de ori pe zi, din sculare în culcare, în ele gropi, în ele șosele, în soacră, în salarii, în motorină, în prețuri, în crispy de pui, în milițieni, în Primărie, în Guvern, în FCSB, în Parlament, în președinte, dar… nu și în el, nu și în interesul național. Doamne-ferește! Că noi suntem români, nu unguri, se-nțelege.
În rest, România merge înainte exact cum merge de 35 de ani: oamenii care mai fac câte ceva dar scapă pe gaura gurii tâmpenii, ca în cazul de față, sunt tocați de instituții și linșați de gloate, iar cei care urlă cel mai tare despre patriotism, cu cocarda tricolor înfiptă în piepții cămeșii, n-au construit în viața lor nici măcar un coteț de curci (ca să citez din clasici), darmite vreun pui de interes național, ca să aibă ungurul în ce să-și bage p..a.
Ajung în România, sub acoperirea de speaker motivațional, susțin cîteva conferințe despre cum să faci să n-ai emoții când vorbești în public sau de ce e sănătos să alăptezi la sân. Cunosc multă lume, lumea bună, mă adaptez la teren.
Apoi, în scurt timp, înființez un ONG care are ca scop salvarea fluturelui galben. Nobilă misiune. Necesară și emoționantă, totodată. Asociația se va numi chiar așa, ”Salvați fluturele galben”. Superb.
Apoi studiez oamenii. Mă interesează mai ales intelectualii tineri, cu studii făcute în străinătate, pe bune, cu masterate și doctorate.
Sunt mană cerească pentru mine acești tineri. Cu cât sunt mai educați, cu atât sunt mai rupți de viața reală. Sunt naivi și idealiști până la prostie. Parcă în România am auzit zicala asta adevărată, ”unde e minte multă e și prostie multă”. Adevărat. Ei cred că Moș Crăciun există și pe copii îi aduce barza. Sunt IT-iști, actori, cântăreți, poeți și scriitori, intelectuali, în general, i-am cunoscut la conferințele mele. Activi pe rețelele sociale. Cu un cerc mare de prieteni. Cu spirit revoluționar, niște mici Che Guevara născuți cu o jumătate de secol mai târziu dar care doresc să aibă și ei Revoluția lor. Dornici să salveze orice: Universul, Planeta, clima, Bucureștiul, România, pădurile, ursul polar și gândacul croitor. Și, desigur, fluturii mei galbeni.
Îi abordez, discutăm despre sănătatea planetei, apoi le expun misiunea noastră: Uniți salvăm fluturele galben! Repetați: Uniți salvăm fluturele galben! Acum scandați în cor: Uniți salvăm fluturele galben!
Sunt entuziasmați. Râd, sunt veseli, bat din pălmuțele lor mici, le sclipesc ochii. Ce bine că v-am cunoscut, domnule Oleg! Viața noastră a căpătat un sens! Când începem să salvăm fluturii galbeni?
Imediat începem.
Uite, din întâmplare, chiar acum se întâmplă să fie nevoie de ajutorul nostru.
Știți voi unde sunt fluturii galbeni cei mai frumoși și, săracii, cei mai expuși extincției totale și definitive de pe planetă? Unde? Păi să vedeți, este un sat în județul Vaslui, se cheamă Pungești. Acolo e paradisul fluturelui galben.
Niște nenorociți de capitaliști americani, de la o companie petrolieră numită Chevron, vor să distrugă viața fericită a fluturelui galben. Înțeapă pământul cu foraje, ca să exploreze pentru a găsi gaze de șist. Forajele, nu mă îndoiesc că știți, provoacă mari cutremure. Otrăvesc apele, schimbă clima pe Glob, produc cancere. Oamenilor le pică dinții și părul. Familii destrămate, gospodării distruse. Copiii nu mai pot ajunge la școală, bătrânii mor pe capete. Dar, mai ales, mor fluturii galbeni.
Nu plângeți, este nevoie de acțiune, nu de jelit, de asta sunt cu voi. Am vorbit și cu sătenii din Pungești, sunt disperați, ne așteaptă, vorbiți și voi cu prietenii și cunoștințele. Mergem acolo, cine nu merge poate protesta în București, în Piața Universității. Să nu uitați să le spuneți și să doneze pentru ONG-ul nostru. Cu banii nu vă faceți probleme, avem buget pentru deplasare, pancarte, recuzită, avem operatori video, megafoane, totul e pregătit, s-a vorbit cu televiziunile, avem donatori generoși la ONG.
Revolta de la Pungești a izbucnit la câteva zile după ce compania americană Chevron a obținut permisul de construcție a sondelor de explorare a gazelor de șist în județul Vaslui.
Manifestațiile au început cu aproximativ 150 de protestatari, pe 14 octombrie 2013, aceștia blocând accesul utilajelor Chevron pentru instalarea sondelor de explorare. Protestele au escaladat în următoarele trei zile. Astfel, pe 16 octombrie, peste 500 de săteni din Pungești și din localitățile vecine, la care s-au alăturat zeci de activiști din Bârlad, Iași și București, au format un scut uman în fața buldozerelor.
Protestatarii echipați cu mâncare, haine groase și corturi au continuat protestul în timpul nopții. De asemenea, aceștia au creat pe Internet canalul Pungești TV, care relata 24 de ore din 24 evenimentele din Pungești.
La 7 decembrie, aproape 300 de oameni, veniți din mai multe zone din țară, au participat, împreună cu localnicii, la un protest față de explorarea gazelor de șist de la Pungești. Unii dintre ei au devenit violenți, au aruncat cu pietre și au pătruns pe un teren privat unde se află utilajele Chevron. Mulțimea a rupt gardul care împrejmuia terenul concesionat companiei. Compania a anunțat că își suspendă temporar activitatea.
Aproape 250 de protestatari anti-gaze de șist s-au adunat, în aceeași zi, în Piața Universității, în semn de solidaritate cu manifestanții din Pungești. Ei au vrut să se îndrepte spre Piața Victoriei pentru a protesta în fața Guvernului, însă au fost opriți de jandarmi. În Piața Universității s-a scandat „Jos Guvernul trădător!”, „Criminalilor!” și „Jandarmeria apără hoția!”
Proteste de solidaritate au avut loc și în Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Madrid. S-au implicat mai multe ONG-uri, printre care ActiveWatch, APADOR-CH, Miliția Spirituală,Funky Citizens și organizația internațională Greenpeace.
21 februarie 2015 – Reprezentanţii Chevron au confirmat că gigantul american renunţă la proiectele de exploatare a gazelor de șist de la Pungești și se retrage din România.
Fluturele galben a fost salvat!
Nici n-a fost greu.
Fluturi galbeni au mai fost văzuți, apoi, în diverse alte locuri din România. La Roșia Montană, la Rovina, la Certej, mai peste tot unde exista un proiect minier sau hidrotehnic, apăreau, ca un făcut, fluturii galbeni. Și în urma lor veneau, invariabil, salvatorii – iar proiectele erau blocate sau abandonate.
Bravo, Oleg!
De unde ai avut banii pentru operațiuni, Oleg?
De unde, Oleg?
Cine a finanțat ONG-ul ”Salvați fluturele galben”?
Sugerez ca la dezbaterile din Camera decizională să fie invitate organizații reprezentative ale societății civile.
Transparența în fața statului a oricărei persoane juridice, deci și a ONG-urilor, este necesară și se realizează deja, în bună măsură. Adăugarea la rapoartele anuale a unei sinteze a donațiilor importante reprezintă un plus de transparență.
Însă obligația de a face publice numele donatorilor ar fi o măsură care ar inhiba sprijinul ONG-urilor de către cetățeni și, prin aceasta, ar afecta societatea civilă în ansamblul ei. Atât această prevedere, cât și cea care prevede dizolvarea de drept a ONG-urilor pentru nedepunerea unor declarații sunt măsuri disproporționate față de o categorie socioprofesională și, prin aceasta, o nouă sursă de tensiune în societatea noastră.” – a scris președintele României, Nicușor Dan, pe pagina sa oficială de Facebook.
.
Nicușor Dan a fondat, în 2006, ONG-ul „Salvați Bucureștiul”, apoi a fost fondator și lider al partidului „Uniunea Salvați Bucureștiul” (USB), formațiune care ulterior s-a extins la nivel național și a devenit „Uniunea Salvați România” (USR).Nicușor Dan a fost un participant activ la protestele activiștilor de mediu organizate de ONG-uri la Pungești, Roșia Montană, București etc.
Plenul Senatului a adoptat, luni, o propunere legislativă inițiată de AUR și susținută la votul final de senatorii PSD și PACE (plus un senator PNL), care prevede posibilitatea dizolvării ONG-urilor care nu fac publice numele persoanelor care au făcut donații.
Propunerea legislativă, adoptată de Senat, în calitate de prim for sesizat, prevede că:
„Asociaţiile, fundaţiile și federaţiile au obligaţia să depună anual, o declaraţie cu privire la toate veniturile şi sursele de finanțare ale acestora din anul anterior, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice – pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice.”
Proiectul de lege va ajunge la Camera Deputaților, care este for decizional.
Modificarea a produs un imens scandal, nemulțumirile venind din partea USR, PNL și UDMR. Și, desigur, din partea ONG-urilor, care au și pus de o petiție cu sute de semnatari din ”societatea civilă”.
Senatoarea Simona Spătaru a spus în timpul ședinței de plen că USR nu susține proiectul pentru că inițiativa este „antiliberală, antidemocratică” și scopul ei real este controlul societății civile. „Nu este vorba despre tranparență, este o execuție, un diktat. Cine va mai avea curaj să sprijine un ONG care se opune puterii când numele lui va apărea pe site-ul ANAF?”, a spus ea.
„Acest proiect nu este despre transparență, este o încercare de instaurare a fricii si controlului. Inițiatorii vor ca oamenilor care donează ONG-urilor să le fie frica că vor fi hărțuiți. De unde vine legea? Din laboratoarele extremiștilor.” – a spus o altă doamnă senatoare, în plen.
Alții au invocat ”o acțiune de intimidare a societății civile”.
Păi ia să vedem câteva exemple.
Un ONG cumpără, în vârful dealului, la dracu-n praznic, un teren de câțiva ari. La un preț uriaș, cam de 40 de ori peste prețul terenurilor din zonă. Ce frumos! Proprietatea se află fix în mijlocul unui perimetru vast, cumpărat de o companie minieră de la localnici. Proiectul exploatării este blocat. În centrul perimetrului zăcământului de cupru și aur, ca un păduche în frunte, stă acum un proprietar care nu vrea să vândă, în ruptul capului. Doar de-aia a cumpărat.
Când un ONG face o astfel de achiziție agresivă, rău-intenționată, care blochează exploatarea unui zăcământ declarat de importanță strategică europeană, nu doar națională, ei bine, atunci vreau să știu care este sursa banilor primiți de ONG-ul respectiv. Eu, cetățean, vreau să știu dacă un stat ostil sau o companie minieră concurentă sau altcineva a finanțat această achiziție. Vreau eu să știu, că pare că serviciile de informații nu sunt foarte interesate de o astfel de acțiune de sabotare a economiei naționale. Și asta se întâmplă într-o zonă defavorizată, săracă sub limita sărăciei, din județul Hunedoara. Unde mor oamenii de foame sau pleacă unde văd cu ochii ca să poată supraviețui.
Un ONG a reclamat, în 2014, că vibraţiile produse de utilajele care lucrează în zona localităţii Şoimuş la lotul 4 al autostrăzii A1 ar deranja niște lilieci. Trei-patru lilieci se adăposteau într-o grotă, de fapt un beci săpat în coasta dealului de către localnici, ca să-și țină acolo butoaiele cu vin sau murături. Scandalul făcut de ONG a dus la întârzierea cu cel puțin 3 ani a realizării acestui tronson de autostradă. Când un ONG sabotează realizarea unei astfel de investiții de importanță europeană și națională, atunci da, vreau să știu cine finanțează acțiunile acelui ONG.
La fel, când zeci de oameni mor în accidente de circulație pe dealul Coșava, pe cel mai aglomerat tronson de drum național din România, pentru că un ONG a visat că nu pot trece urșii dintr-o pădure în alta, dacă se face autostrada pe acolo, doar dacă se fac tuneluri, cu un cost uriaș și cu întîrziere de 10 ani pentru autostrada Deva-Lugoj – atunci da, vreau să știu cine a finanțat acel ONG. Ca să nu mai zic că nici dracu n-a văzut labă de urs pe-acolo.
În aceeași zonă defavorizată din nordul județului Hunedoara, un ONG a blocat finalizarea un proiect hidrotehnic necesar pentru aprovizionarea cu apă a localităților și unităților miniere din zona Bradului, dar și pentru prevenirea inundațiilor frecvente înregistrate pe valea Crișului Alb din Hunedoara și Arad. ONG-ul a reclamat legalitatea autorizațiilor de mediu și de construcție și a hotărârilor de Guvern necesare continuării proiectului barajului de la Mihăileni. De ce? Fiindcă a putut. Când un ONG pune în pericol viețile oamenilor, apărarea împotriva inundațiilor și asigurarea necesarul de apă pentru locutori și gospodării, atunci da, eu vreau să aflu cine a finanțat această operațiune ostilă, cu costuri nu foarte mici – căci avocații și bunăvoința Curții de Apel Cluj (aceeași care dă, invariabil, sentințe favorabile ONG-urilor) costă.
Așa că, din punctul meu de vedere, BRAVO! inițiatorilor și susținătorilor acestei legi care nu face altceva decât să aprindă becul în cămara unde niște șobolani, bine plătiți, rod cu sârg din plăcinta interesului național.
