La data de 26.04.2022, Poliția Municipiului Brad a fost sesizată cu privire la apariția în spațiul public a unor informaţii cu privire la comiterea de infracțiuni contra libertății persoanei și infracțiunii contra integrității sexuale, ce ar fi fost săvârșite în cadrul unei comunități (având statut de „asociație culturală”) dintr-o comună din apropierea municipiului Brad – comuna Ribița, satul Dumbrava de Sus.
În urma activităților investigative efectuate în cauză, poliţiştii au stabilit că autoproclamatul lider spiritual al comunităţii, un bărbat în vârstă de 59 de ani, a pus bazele unei comunități în care locuiesc diferite persoane, sub pretextul că slujesc „emancipării spirituale” (în relaţie cu persoanele de sex feminin, bărbatul este bănuit că ar fi comis, în mod repetat, fapte de hărțuire sexuală și de viol).
Totodată, acesta ar fi împiedicat accesul la învățământul general obligatoriu a minorilor care trăiesc în cadrul comunității, aceștia nefiind înscriși la nici una dintre unitățile de învățământ ale statului roman.
Sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brad, la data de 24.05.2022, poliţiştii din cadrul I.P.J. Hunedoara – Serviciul de Investigații Criminale, cei ai Poliției Municipiului Brad, cu sprijinul luptătorilor Serviciului Acţiuni Speciale şi al I.J.J. Hunedoara, au pus în executare 14 mandate de percheziție domiciliară pe raza municipiului Brad şi a unor localităţi învecinate, ocazie cu care au ridicat, în vederea continuării cercetărilor, mai multe mijloace materiale de probă.
Perchezițiile domiciliare au fost efectuate în prezența reprezentanţilor D.G.A.S.P.C. Hunedoara, care au evaluat situația celor 23 minori prezenți, la fața locului fiind prezente și două echipaje medicale, având în vedere faptul că în cadrul acestei comunități se aflau și femei însărcinate.
La data de 25.05.2022, în urma probatoriului administrat în cauză, poliţiştii au luat față de bărbat măsura reținerii pe o perioadă de 24 de ore, sub aspectul comiterii infracțiunilor de șantaj, viol, împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu şi exercitarea fără drept a unei profesii sau activități.
La data de 26 mai a.c., Judecătoria Brad a dispus măsura arestării preventive pentru o perioadă de 30 zile a bărbatului, care a fost depus în Centru de Reţinere şi Arestare Preventivă Hunedoara – Deva.
În cauză, poliţiştii continuă cercetările pentru documentarea întregii activități infracționale.
Laurenţiu Nistor, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, a făcut o declaraţie halucinantă, miercuri, la postul local de televiziune CNN Deva.
Invitat la o emisiune tv locală, pentru a oferi detalii despre acţiunea„Vodă Cuza Laurenţiu la Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva” – când Laurenţiu Nistor a mers, travestit în ţăran, la Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) a spitalului care se află în subordinea sa – preşedintele CJ Hunedoara a făcut următoarea declaraţie:
„Ce lucru este mai neplăcut: când unele persoane, nu mă refer la medici, alte categorii, au timp să îşi facă selfie, în timpul serviciului.
Şi nu numai că-şi fac selfie, cred că au şi luat, intenţionat, un gândac mort, l-au pozat şi postează selfie-ul respectiv, zice: Uitaţi cum se lucrează în Spitalul Judeţean Deva!
Mă întreb, când tu lucrezi şi îţi iei banii de acolo, oare denigrezi întreg colectivul de acolo? Ştii bine că lucrezi acolo. Până unii îi duce mintea, pe unii, pe unele, să facă. Să se coboare până la nivelul ăla, să spună: uitaţi, plin de gândaci!
Eu cred că gândacul ăla l-o putut aduce şi de acasă. Mort, l-a pus acolo. Şi din vană îşi făcea selfie, cu gândacul mort acolo.
Probabil cine ştie ce-a vrut să demonstreze, a muşcat-o gândacul sau ce s-o-ntâmplat.” – a declarat Laurenţiu Nistor.
Blocaj la negocierile pentru soarta guvernului. Ilie Bolojan (PNL), Sorin Grindeanu (PSD), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR), membri ai defunctei coaliții de guvernare, au discutat joi, la Vila Lac, pentru a conveni asupra unui acord de guvernare pentru un guvern minoritar. Finalul negocierilor a fost tensionat. PSD și USR se situează pe poziții ireconciliabile. Negocierile se fac sub presiunea timpului, președintele Nicușor Dan așteaptă astăzi soluțiile din partea acestor patru partide pentru a putea desemna prim-ministrul care să formeze un nou guvern, care să obțină votul de învestitură în Parlament.
Patriotismul de Facebook și analfabetismul funcțional au mai făcut o victimă zilele astea: realitatea faptelor.
Iar când realitatea intră în conflict cu talibanii și cu isteria de comentarii scrise cu spume la gură, evident că realitatea pierde meciul.
Pentru că la noi nimeni nu mai citește contextul. Se citește doar titlul, eventual primele trei rânduri, după care se pornește jihadul patriotic din sufragerie, de pe canapea, din tastatură.
Și uite așa, cel puțin jumătate de țară a ajuns să urle că “ungurul și-a băgat p… în interesul național”.
Ce a spus ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan:
„Zic: Doamna procuror, puteți să vă jucați cât vreți, dar dacă eu mă enervez, eu mă duc acum, că încă suntem în consiliul de administrație – toți ceilalți care am votat banii ăștia încă suntem în conducerea radioului -, mergem frumos, îi anunțăm pe ruși, vindem radioul cu 5 milioane (n.red., de euro), dumneavoastră nu mai aveți pretinsul prejudiciu, statul român va câștiga, va fi pe profit. Și îmi bag p(…)la în interesul național, pentru că eu sunt ungur! Deci dumneavoastră ar trebui să-mi dați o statuie, că am făcut ce voi n-ați fost în stare, și dumneavoastră mă fu(…)eți cu p(…)la îndoită aicea”. (Sursa: 2mnews.ro)
Da, a spus-o. Când ești ministru și scoți tâmpenia asta pe gură și te-au înregistrat, nu mai ai loc de întors. Ești pa și pusi, cruce pe tristul tău mormânt.
Dar dacă citeai mai mult, aflai și de ce a spus-o.
Sau dacă avea pe lângă el, la minister, un specialist în comunicare de criză, nu vreo nepoată din secuime pe care a trimis-o verișoară-sa Cszilla la București, să-i găsească domn ministru un loc de muncă pe-acolo.
Demeter Andras Istvan, (fost, până ieri) ministrul Culturii, omul pe care azi îl scuipă deontologii de tastatură, a fost printre cei care au susținut cumpărarea Radio Chișinău de către Radio România. Adică fix acel post pe care rușii îl voiau sub control, ca să mai verse propagandă în Republica Moldova cu aceeași delicatețe cu care varsă și acum “pace”, “tradiție” și “eliberare” peste tot pe unde calcă.
Dar pentru că România este țara unde instituțiile statului îți pun cătușe înainte să înțeleagă ce ai făcut, și te anchetează pentru oportunitate, nu pentru legalitate, după achiziție ungurului i s-a deschis dosar penal. Că vezi Doamne, poate s-a creat un prejudiciu. Să anchetăm, deci. În România, dacă salvezi ceva strategic pentru interesul național, riști să fii anchetat că ai cumpărat pixuri prea scumpe. Cam aici e nivelul.
Și omul, adică ce om, ungurul, după ani de audieri, hârtii și procurori care probabil confundau geopolitica cu inventarul de la aprozarul din colț, ungurul, așadar, a explodat nervos și ironic: “bine, bă, atunci îl vindem rușilor și îmi bag p..a în interesul național, că eu îs ungur”. O reacție necontrolată și, mai degrabă, autoironică, într-o situație absurdă.
Dar nu. Noi, aici, pe plai, nu mai procesăm context. Noi vedem “ungur”, vedem “îmi bag p..a în interesul național” și instant ni se declanșează glanda și începem să batem cu lingura în ceaunul patriotismului. Deodată toți suntem gardieni ai interesului nației, deși mulți n-ar face pentru România și Basarabia nici cât a făcut omul ăsta – adică ce om, ungurul ăsta, că mai bine nu i-oi zice!
Aici e ironia supremă: ungurul pe care îl înjură patrioții de carton a acționat mai românește decât cei care azi îl linșează online între două live-uri conspiraționiste și trei comentarii despre “globaliști”.
Să ne înțelegem: omul (adică ungurul) a scos pe gură o tâmpenie și trebuie să plece. Că nu poți să vorbești așa când ești demnitar al statului. Ducă-se dracului! Lofosoșeghedbe! Dar măcar să nu scuipăm în urma lui, că omul (adică ungurul), Demeter Andras ăsta, nu e un nemernic nenorocit, ci maxim un prost, ca mai toată lumea.
Și slobod la gură, ca tot românul care-și bagă p…a de câteva zeci de ori pe zi, din sculare în culcare, în ele gropi, în ele șosele, în soacră, în salarii, în motorină, în prețuri, în crispy de pui, în milițieni, în Primărie, în Guvern, în FCSB, în Parlament, în președinte, dar… nu și în el, nu și în interesul național. Doamne-ferește! Că noi suntem români, nu unguri, se-nțelege.
În rest, România merge înainte exact cum merge de 35 de ani: oamenii care mai fac câte ceva dar scapă pe gaura gurii tâmpenii, ca în cazul de față, sunt tocați de instituții și linșați de gloate, iar cei care urlă cel mai tare despre patriotism, cu cocarda tricolor înfiptă în piepții cămeșii, n-au construit în viața lor nici măcar un coteț de curci (ca să citez din clasici), darmite vreun pui de interes național, ca să aibă ungurul în ce să-și bage p..a.
Ajung în România, sub acoperirea de speaker motivațional, susțin cîteva conferințe despre cum să faci să n-ai emoții când vorbești în public sau de ce e sănătos să alăptezi la sân. Cunosc multă lume, lumea bună, mă adaptez la teren.
Apoi, în scurt timp, înființez un ONG care are ca scop salvarea fluturelui galben. Nobilă misiune. Necesară și emoționantă, totodată. Asociația se va numi chiar așa, ”Salvați fluturele galben”. Superb.
Apoi studiez oamenii. Mă interesează mai ales intelectualii tineri, cu studii făcute în străinătate, pe bune, cu masterate și doctorate.
Sunt mană cerească pentru mine acești tineri. Cu cât sunt mai educați, cu atât sunt mai rupți de viața reală. Sunt naivi și idealiști până la prostie. Parcă în România am auzit zicala asta adevărată, ”unde e minte multă e și prostie multă”. Adevărat. Ei cred că Moș Crăciun există și pe copii îi aduce barza. Sunt IT-iști, actori, cântăreți, poeți și scriitori, intelectuali, în general, i-am cunoscut la conferințele mele. Activi pe rețelele sociale. Cu un cerc mare de prieteni. Cu spirit revoluționar, niște mici Che Guevara născuți cu o jumătate de secol mai târziu dar care doresc să aibă și ei Revoluția lor. Dornici să salveze orice: Universul, Planeta, clima, Bucureștiul, România, pădurile, ursul polar și gândacul croitor. Și, desigur, fluturii mei galbeni.
Îi abordez, discutăm despre sănătatea planetei, apoi le expun misiunea noastră: Uniți salvăm fluturele galben! Repetați: Uniți salvăm fluturele galben! Acum scandați în cor: Uniți salvăm fluturele galben!
Sunt entuziasmați. Râd, sunt veseli, bat din pălmuțele lor mici, le sclipesc ochii. Ce bine că v-am cunoscut, domnule Oleg! Viața noastră a căpătat un sens! Când începem să salvăm fluturii galbeni?
Imediat începem.
Uite, din întâmplare, chiar acum se întâmplă să fie nevoie de ajutorul nostru.
Știți voi unde sunt fluturii galbeni cei mai frumoși și, săracii, cei mai expuși extincției totale și definitive de pe planetă? Unde? Păi să vedeți, este un sat în județul Vaslui, se cheamă Pungești. Acolo e paradisul fluturelui galben.
Niște nenorociți de capitaliști americani, de la o companie petrolieră numită Chevron, vor să distrugă viața fericită a fluturelui galben. Înțeapă pământul cu foraje, ca să exploreze pentru a găsi gaze de șist. Forajele, nu mă îndoiesc că știți, provoacă mari cutremure. Otrăvesc apele, schimbă clima pe Glob, produc cancere. Oamenilor le pică dinții și părul. Familii destrămate, gospodării distruse. Copiii nu mai pot ajunge la școală, bătrânii mor pe capete. Dar, mai ales, mor fluturii galbeni.
Nu plângeți, este nevoie de acțiune, nu de jelit, de asta sunt cu voi. Am vorbit și cu sătenii din Pungești, sunt disperați, ne așteaptă, vorbiți și voi cu prietenii și cunoștințele. Mergem acolo, cine nu merge poate protesta în București, în Piața Universității. Să nu uitați să le spuneți și să doneze pentru ONG-ul nostru. Cu banii nu vă faceți probleme, avem buget pentru deplasare, pancarte, recuzită, avem operatori video, megafoane, totul e pregătit, s-a vorbit cu televiziunile, avem donatori generoși la ONG.
Revolta de la Pungești a izbucnit la câteva zile după ce compania americană Chevron a obținut permisul de construcție a sondelor de explorare a gazelor de șist în județul Vaslui.
Manifestațiile au început cu aproximativ 150 de protestatari, pe 14 octombrie 2013, aceștia blocând accesul utilajelor Chevron pentru instalarea sondelor de explorare. Protestele au escaladat în următoarele trei zile. Astfel, pe 16 octombrie, peste 500 de săteni din Pungești și din localitățile vecine, la care s-au alăturat zeci de activiști din Bârlad, Iași și București, au format un scut uman în fața buldozerelor.
Protestatarii echipați cu mâncare, haine groase și corturi au continuat protestul în timpul nopții. De asemenea, aceștia au creat pe Internet canalul Pungești TV, care relata 24 de ore din 24 evenimentele din Pungești.
La 7 decembrie, aproape 300 de oameni, veniți din mai multe zone din țară, au participat, împreună cu localnicii, la un protest față de explorarea gazelor de șist de la Pungești. Unii dintre ei au devenit violenți, au aruncat cu pietre și au pătruns pe un teren privat unde se află utilajele Chevron. Mulțimea a rupt gardul care împrejmuia terenul concesionat companiei. Compania a anunțat că își suspendă temporar activitatea.
Aproape 250 de protestatari anti-gaze de șist s-au adunat, în aceeași zi, în Piața Universității, în semn de solidaritate cu manifestanții din Pungești. Ei au vrut să se îndrepte spre Piața Victoriei pentru a protesta în fața Guvernului, însă au fost opriți de jandarmi. În Piața Universității s-a scandat „Jos Guvernul trădător!”, „Criminalilor!” și „Jandarmeria apără hoția!”
Proteste de solidaritate au avut loc și în Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Madrid. S-au implicat mai multe ONG-uri, printre care ActiveWatch, APADOR-CH, Miliția Spirituală,Funky Citizens și organizația internațională Greenpeace.
21 februarie 2015 – Reprezentanţii Chevron au confirmat că gigantul american renunţă la proiectele de exploatare a gazelor de șist de la Pungești și se retrage din România.
Fluturele galben a fost salvat!
Nici n-a fost greu.
Fluturi galbeni au mai fost văzuți, apoi, în diverse alte locuri din România. La Roșia Montană, la Rovina, la Certej, mai peste tot unde exista un proiect minier sau hidrotehnic, apăreau, ca un făcut, fluturii galbeni. Și în urma lor veneau, invariabil, salvatorii – iar proiectele erau blocate sau abandonate.
Bravo, Oleg!
De unde ai avut banii pentru operațiuni, Oleg?
De unde, Oleg?
Cine a finanțat ONG-ul ”Salvați fluturele galben”?
Sugerez ca la dezbaterile din Camera decizională să fie invitate organizații reprezentative ale societății civile.
Transparența în fața statului a oricărei persoane juridice, deci și a ONG-urilor, este necesară și se realizează deja, în bună măsură. Adăugarea la rapoartele anuale a unei sinteze a donațiilor importante reprezintă un plus de transparență.
Însă obligația de a face publice numele donatorilor ar fi o măsură care ar inhiba sprijinul ONG-urilor de către cetățeni și, prin aceasta, ar afecta societatea civilă în ansamblul ei. Atât această prevedere, cât și cea care prevede dizolvarea de drept a ONG-urilor pentru nedepunerea unor declarații sunt măsuri disproporționate față de o categorie socioprofesională și, prin aceasta, o nouă sursă de tensiune în societatea noastră.” – a scris președintele României, Nicușor Dan, pe pagina sa oficială de Facebook.
.
Nicușor Dan a fondat, în 2006, ONG-ul „Salvați Bucureștiul”, apoi a fost fondator și lider al partidului „Uniunea Salvați Bucureștiul” (USB), formațiune care ulterior s-a extins la nivel național și a devenit „Uniunea Salvați România” (USR).Nicușor Dan a fost un participant activ la protestele activiștilor de mediu organizate de ONG-uri la Pungești, Roșia Montană, București etc.
Plenul Senatului a adoptat, luni, o propunere legislativă inițiată de AUR și susținută la votul final de senatorii PSD și PACE (plus un senator PNL), care prevede posibilitatea dizolvării ONG-urilor care nu fac publice numele persoanelor care au făcut donații.
Propunerea legislativă, adoptată de Senat, în calitate de prim for sesizat, prevede că:
„Asociaţiile, fundaţiile și federaţiile au obligaţia să depună anual, o declaraţie cu privire la toate veniturile şi sursele de finanțare ale acestora din anul anterior, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice – pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice.”
Proiectul de lege va ajunge la Camera Deputaților, care este for decizional.
Modificarea a produs un imens scandal, nemulțumirile venind din partea USR, PNL și UDMR. Și, desigur, din partea ONG-urilor, care au și pus de o petiție cu sute de semnatari din ”societatea civilă”.
Senatoarea Simona Spătaru a spus în timpul ședinței de plen că USR nu susține proiectul pentru că inițiativa este „antiliberală, antidemocratică” și scopul ei real este controlul societății civile. „Nu este vorba despre tranparență, este o execuție, un diktat. Cine va mai avea curaj să sprijine un ONG care se opune puterii când numele lui va apărea pe site-ul ANAF?”, a spus ea.
„Acest proiect nu este despre transparență, este o încercare de instaurare a fricii si controlului. Inițiatorii vor ca oamenilor care donează ONG-urilor să le fie frica că vor fi hărțuiți. De unde vine legea? Din laboratoarele extremiștilor.” – a spus o altă doamnă senatoare, în plen.
Alții au invocat ”o acțiune de intimidare a societății civile”.
Păi ia să vedem câteva exemple.
Un ONG cumpără, în vârful dealului, la dracu-n praznic, un teren de câțiva ari. La un preț uriaș, cam de 40 de ori peste prețul terenurilor din zonă. Ce frumos! Proprietatea se află fix în mijlocul unui perimetru vast, cumpărat de o companie minieră de la localnici. Proiectul exploatării este blocat. În centrul perimetrului zăcământului de cupru și aur, ca un păduche în frunte, stă acum un proprietar care nu vrea să vândă, în ruptul capului. Doar de-aia a cumpărat.
Când un ONG face o astfel de achiziție agresivă, rău-intenționată, care blochează exploatarea unui zăcământ declarat de importanță strategică europeană, nu doar națională, ei bine, atunci vreau să știu care este sursa banilor primiți de ONG-ul respectiv. Eu, cetățean, vreau să știu dacă un stat ostil sau o companie minieră concurentă sau altcineva a finanțat această achiziție. Vreau eu să știu, că pare că serviciile de informații nu sunt foarte interesate de o astfel de acțiune de sabotare a economiei naționale. Și asta se întâmplă într-o zonă defavorizată, săracă sub limita sărăciei, din județul Hunedoara. Unde mor oamenii de foame sau pleacă unde văd cu ochii ca să poată supraviețui.
Un ONG a reclamat, în 2014, că vibraţiile produse de utilajele care lucrează în zona localităţii Şoimuş la lotul 4 al autostrăzii A1 ar deranja niște lilieci. Trei-patru lilieci se adăposteau într-o grotă, de fapt un beci săpat în coasta dealului de către localnici, ca să-și țină acolo butoaiele cu vin sau murături. Scandalul făcut de ONG a dus la întârzierea cu cel puțin 3 ani a realizării acestui tronson de autostradă. Când un ONG sabotează realizarea unei astfel de investiții de importanță europeană și națională, atunci da, vreau să știu cine finanțează acțiunile acelui ONG.
La fel, când zeci de oameni mor în accidente de circulație pe dealul Coșava, pe cel mai aglomerat tronson de drum național din România, pentru că un ONG a visat că nu pot trece urșii dintr-o pădure în alta, dacă se face autostrada pe acolo, doar dacă se fac tuneluri, cu un cost uriaș și cu întîrziere de 10 ani pentru autostrada Deva-Lugoj – atunci da, vreau să știu cine a finanțat acel ONG. Ca să nu mai zic că nici dracu n-a văzut labă de urs pe-acolo.
În aceeași zonă defavorizată din nordul județului Hunedoara, un ONG a blocat finalizarea un proiect hidrotehnic necesar pentru aprovizionarea cu apă a localităților și unităților miniere din zona Bradului, dar și pentru prevenirea inundațiilor frecvente înregistrate pe valea Crișului Alb din Hunedoara și Arad. ONG-ul a reclamat legalitatea autorizațiilor de mediu și de construcție și a hotărârilor de Guvern necesare continuării proiectului barajului de la Mihăileni. De ce? Fiindcă a putut. Când un ONG pune în pericol viețile oamenilor, apărarea împotriva inundațiilor și asigurarea necesarul de apă pentru locutori și gospodării, atunci da, eu vreau să aflu cine a finanțat această operațiune ostilă, cu costuri nu foarte mici – căci avocații și bunăvoința Curții de Apel Cluj (aceeași care dă, invariabil, sentințe favorabile ONG-urilor) costă.
Așa că, din punctul meu de vedere, BRAVO! inițiatorilor și susținătorilor acestei legi care nu face altceva decât să aprindă becul în cămara unde niște șobolani, bine plătiți, rod cu sârg din plăcinta interesului național.
Problema omenirii nu e prostia. Asta ar fi fost, paradoxal, mai simplu. Problema e că știm. Știm bine. Știm suficient. Știm chiar prea mult. Și, cu toate astea, ne comportăm ca și cum adevărul ar fi o opțiune decorativă, nu o obligație.
Nu ignoranța ne trage în jos, ci refuzul sistematic de a folosi ceea ce știm deja.
Trăim într-o epocă în care informația nu mai e rară. E peste tot. Curge. Se varsă. Ne inundă. Nu trebuie s-o cauți, te găsește ea. Și totuși, în acest ocean de date, alegem cu o consecvență înverșunată exact acele „adevăruri” care ne confirmă prejudecățile. Restul? Zgomot. Sau, și mai comod, conspirația celorlalți.
Ideologia bate realitatea. De fiecare dată. Oamenii nu vor adevărul. Vor confortul de a avea dreptate și selectează doar acele informații care le dau dreptate. Iar când faptele nu se aliniază, cu atât mai rău pentru fapte. Se ajustează, se răsucesc, se ignoră. Până când minciuna devine nu doar acceptabilă, ci utilă.
Și aici intră în scenă intelectualii – acea specie care, teoretic, ar trebui să țină busola morală. Prea des, ei nu clarifică, ci complică, nu luminează, ci justifică, în folosul propriilor prejudecăți. În loc să demonteze iluziile, ei le rafinează. Le dau formă elegantă, citabilă, respectabilă. Minciuna devine sofisticată. Și, deci, mai periculoasă.
Mass-media? Nici ea nu scapă. Nu pentru că ar ascunde adevărul – nu, ar fi prea simplu – ci pentru că îl dozează. Îl fragmentează. Îl ambalează selectiv. Îți arată realitatea, dar dintr-un unghi convenabil. Adevărul există, dar trebuie să-l reconstruiești din bucăți. Iar majoritatea nu o face, pentru că nu este timp. Așa că îți alegi furnizorul unic de adevăr și mergi cu el înainte.
Am avut o discuție, la gard, cu vecinul care tăia niște lăstari. Foarte citit, inteligent, foarte umblat prin lume, un nomad digital care revine, de câteva ori pe an, pentru câteva zile, la căsuța pe care și-a cumpărat-o la Săcărâmb. M-a întrebat la ce post tv de știri mă uit eu. La toate, zic, la absolute toate. Cum? A fost mirat la maximum. De ce te-ai uita la o mizerie cum e Realitatea TV? Sau România TV? De ce ai pierde vremea cu ăia? Mă uit, pentru că vreau să aud și argumentele lor. Nu poți să-ți formezi o opinie solidă decât dacă asculți toate părțile. Nu poți să combați mizeria decât dacă o cunoști. Pfff, a pufnit, dezamăgit, și am schimbat subiectul discuției.
Rezultatul: o formă de autoiluzionare colectivă. Segmente întregi de societate care știu și, în același timp, aleg să nu știe. Un fel de orbire voluntară, în care evidența devine incomodă, iar confortul adevărului parțial devine preferabil.
Ne-am aglutinat în triburi cu propria credință și propriii idoli, care se exclud și se disprețuiesc reciproc, pentru că fiecare are propria felie de adevăr cu care se simte confortabil.
Concluzia e incomodă și fără scăpare: nu lipsa de informație ne duce la dezastru, ci lipsa de caracter în fața ei. Adevărul nu e inutil. Noi îl facem inutil, atunci când îl știm și alegem să nu-l folosim, pentru că ne deranjează.
Am scris cu amărăciunea omului care își vede vechi cunoștințe, colegi de liceu sau de facultate, oameni de calitate, cândva cu mintea deschisă, acum tribalizați, deveniți propagandiști ai propriilor convingeri (în cel mai bun caz) sau ai credințelor ayatollahilor de conjunctură (în cel mai rău caz), indiferent de adevărul pe care nu se obosesc să îl afle, în întregul lui, pentru că nu e comod. Sau nu e acceptabil, pfff, nu se potrivește în cercul lor social de intelectuali.
E greu, e mult de muncă pentru a cunoaște și, mai ales, pentru a accepta, în analiza cu propriul creier, și partea cealaltă de adevăr. Muncă scârboasă.
Primul Barometru Informat.ro-INSCOP realizat după moțiunea de cenzură arată câteva modificări importante în intenția de vot a românilor pentru partidele politice.
O schimbare majoră se observă în ceea ce privește locul doi. În premieră în ultimii șase ani, PNL trece în fața PSD cu un scor de aproape 22% (în creștere cu cinci procente comparativ cu luna anterioară),în timp ce PSD cade pe locul 3, cu o pierdere importantă, înregistrând un scor de puțin peste 13% (scădere de trei procente față de aprilie). Acestea sunt rezultatele raportate la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă și au declarat că ar merge sigur la vot (57.9% din total eșantion).
Sondaj INSCOP a fost realizat după moțiunea de cenzură, în perioada 11-14 mai 2026.
Procentele din această imagină reflectă preferințele alegătorilor care au declarat că ”sigur merg la vot”(57.9% din total eșantion).
Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur vot (77.4% din total eșantion)
AUR: 38.2%(față de 37% în aprilie 2026, 38% în martie, 40.9% în ianuarie, 38% în noiembrie, 40% în octombrie, 40.8% în septembrie, 40.5% în iunie, 38.11% în mai 2025).
PNL: 20.3%(față de 15.5% în aprilie 2026, 14.5% în martie, 13.5% în ianuarie, 14.6% în noiembrie, 14.8% în octombrie, 15.2% în septembrie, 17.3% în iunie, 16% în mai 2025).
PSD: 17.5%(față de 20.1% în aprilie 2026, 19.2% în martie, 18.2% în ianuarie, 19.5% în noiembrie, 17.6% în octombrie, 17.9% în septembrie, 13.7% în iunie, 17.4% în mai 2025).
USR: 10% (față de 12.7% în aprilie 2026, 11.4% în martie, 11.7% în ianuarie, 12.3% în noiembrie, 11.5% în octombrie, 12.8% în septembrie, 13.1% în iunie, 12.2% în mai 2025).
UDMR: 5% (față de 4.3% în aprilie 2026, 4% în martie, 4.9% în ianuarie, 4.8% în noiembrie, 5.2% în octombrie, 4% în septembrie, 5.2% în iunie, 4.5% în mai 2025).
SOS România: 2.9%(față de 2.8% în aprilie 2026, 3.3% în martie, 2.8% în ianuarie, 1.7% în noiembrie, 2% în octombrie, 2.8% în septembrie, 1.9% în iunie 2025).
SENS:2.5%(față de 2.4% în aprilie 2026, 3.6% în martie, 4% în ianuarie, 3.2% în noiembrie, 3.4% în octombrie, 2.1% în septembrie, 2.4% în iunie 2025).
POT:1.9%(față de 3.6% în aprilie 2026, 3% în martie 2026, 5% în ianuarie, 3.1% în noiembrie, 2.6% în octombrie, 3.3% în septembrie, 4.2% în iunie 2025)
Independent: 0.9% își exprimă preferința pentru un candidat independent (față de 1% în aprilie 2026, 1.4% în martie, 2% în ianuarie, 1% în noiembrie, 1.3% în octombrie, 0.6% în septembrie, 1.4% în iunie 2025).
Alt partid: 0.9% dintre votanți ar da votul unui alt partid (față de 0.7% în aprilie 2026, 1.6% în martie, 1.1% în ianuarie, 1.8% în noiembrie, 1.6% în octombrie, 0.6% în septembrie, 0.5% în iunie 2025)
AUR se menţine pe primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile parlamentare, iar PNL a crescut faţă de aprilie şi trece pe locul al doilea, devansând PSD, care ajunge pe poziţia a treia. USR este în scădere, iar UDMR, deşi a crescut uşor faţă de sondajele precedente, este la limită în ceea ce priveşte pragul pentru intrarea în Parlament.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Camera Deputaților a adoptat miercuri, 13 mai 2026, un proiect de lege care modifică și înăsprește sancțiunile pentru tulburarea liniștii publice, în special pentru muzica tare și petrecerile zgomotoase.
Practic, noua lege dublează amenzile, la sume cuprinse între 500 și 6.000 de lei și poate ajunge până la 12.000 de lei, dacă fapta se repetă.
Iată principalele prevederi ale noii legi:
Amenzi Dublate: Amenda pentru organizarea de petreceri private cu muzică la intensitate mare, care deranjează vecinii, se dublează.
Cuantumul Sancțiunilor: Amenzile vor fi cuprinse între 500 și 6.000 de lei (față de nivelul anterior care era mai scăzut).
Sancțiuni la a doua abatere: În situația în care fapta se repetă (a doua abatere) într-un interval scurt de timp, amenzile pot ajunge la valori semnificativ mai mari, chiar până la 12.000 de lei în anumite interpretări ale proiectului.
Intervale orare: Reglementările vizează în mod special intervalele de odihnă, inclusiv orele 22:00 – 08:00 și 13:00 – 14:00.
Această lege a fost adoptată pentru a îmbunătăți normele de conviețuire socială și a reduce numărul de incidente legate de zgomotul excesiv în zonele rezidențiale.
ATENȚIE: Legea se aplică și în mediul rural
Noua reglementare elimină din legislația actuală sintagma „în mediul urban”, după o decizie a Curții Constituționale. Astfel, sancțiunile pentru petrecerile zgomotoase și tulburarea liniștii publice vor putea fi aplicate indiferent dacă fapta are loc în orașe sau în mediul rural.
Domnule primar, cum ați descrie bugetul comunei Certeju de Sus pentru anul 2026?
Alexandru Luca, primarul comunei Certeju de Sus:
Ca o scurtă sinteză, pot spune că este un buget al dezvoltării. Avem foarte multe investiții importante pe care dorim să le realizăm în acest an și care vor contribui direct la creșterea nivelului de trai în comună.
Investiții majore în infrastructură
Care sunt cele mai importante proiecte pe care le aveți în derulare?
Unul dintre cele mai importante este proiectul de înființare a rețelei de distribuție a gazelor naturale în comună. Suntem în faza de obținere a autorizației de construire și urmează să înceapă lucrările chiar în acest an.
Totodată, continuăm Masterplanul de alimentare cu apă, proiect realizat în parteneriat cu APA PROD SA. Rețelele de apă din satele Nojag și Vărmaga sunt deja executate, iar acum urmează să înceapă lucrările la stația de apă din Vărmaga, care va deservi ambele sate.
În paralel, va începe și magistrala de apă care va alimenta comuna. Sperăm ca până la finalul anului să avem apă în satele Certeju de Sus, Hondol, Nojag și Vărmaga.
Ce alte lucrări importante sunt planificate?
Avem proiectul rețelei de canalizare pentru satele Bocșa și Hondol. Contractul de finanțare este deja semnat, iar acum suntem în faza de licitație. Dacă totul merge conform planului, lucrările vor începe anul acesta.
De asemenea, lucrăm la proiectul stației de epurare, care presupune realizarea unui colector conectat la stația de epurare din Hărău. Suntem aproape de semnarea contractului și apoi vom intra în etapa de licitație, în acest an.
Investiții în apă, sănătate și educație
Există și proiecte pentru alimentarea cu apă și în alte sate ale comunei?
Da, avem proiectul rețelei de apă pentru satele Săcarâmb și Măgura Toplița. Am întâmpinat câteva probleme cu sumele aferente acestui proiect, însă am încredere că, având sprijinul domnului Președinte al Consiliului Județean, Laurențiu Nistor, vom reuși să semnăm contractul de finanțare și să putem scoate lucrarea la licitație.
Ce investiții pregătiți pentru sănătate și educație?
Anul acesta vom finaliza lucrările la cabinetul medical din centrul comunei, conform cerințelor Colegiului Medicilor. Vom avea un cabinet modern, așa cum merită cetățenii noștri.
În educație, avem în plan înlocuirea acoperișului la Școala Gimnazială din Certeju de Sus și amenajarea unui parc de joacă pentru copii în incinta școlii.
Modernizări și proiecte pentru comunitate
Ce alte investiții considerați importante pentru comunitate?
Avem mai multe proiecte de modernizare: acoperișul stadionului din Certeju de Sus, modernizarea căminelor culturale din Vărmaga și Nojag, reabilitarea drumului comunal Vărmaga – Săcărâmb, modernizarea trotuarelor și amenajarea de locuri de parcare în centrul comunei.
Vom reabilita parcul din Săcărâmb, stațiile de autobuz din comună și capela din Certeju de Sus. De asemenea, dorim să realizăm un club de carte și să punem mai bine în valoare obiectivele turistice ale comunei.
Există și proiecte administrative?
Da. Vom reloca Biroul de Stare Civilă în noul sediu al Primăriei și continuăm procesul de întabulare gratuită pentru terenuri și imobile. Avem deja două proiecte semnate și anul acesta îl vom semna și pe al treilea.
Totodată, continuăm întabularea domeniului public — drumuri, terenuri și pășuni.
Cetățenii au semnalat lipsa unui bancomat în comună. Există soluții?
Da, suntem în discuții și negocieri pentru montarea unui bancomat în centrul comunei. Cred că este o necesitate pentru oameni și sperăm să rezolvăm cât mai repede acest aspect.
Despre dificultăți și datoriile către ANAF
Ați vorbit public și despre situația financiară dificilă a Primăriei. Care este situația datoriei către ANAF? Ce le transmiteți cetățenilor?
Vreau să clarific anumite aspecte.
Referitor la datoria Primăriei Certej către ANAF, există în prezent la licitație 110 hectare de pădure aflate în domeniul privat al UAT Certej. Este important de precizat că aceasta nu reprezintă întreaga suprafață de pădure a comunei. După eventualul proces de vânzare, comuna va rămâne cu aproximativ 490 de hectare de pădure aflate în domeniul public.
Care este situația legată de Minvest Certej? Veți putea recupera banii pe care vi-i datorează?
Pentru Minvest filial Certej a fost numit un lichidator, iar UAT Certeju de Sus este înscris la masa credală. Vorbim despre o datorie de aproximativ 7,8 milioane de lei pe care o are Minvest față de comuna noastră.
„Oamenii merită o dezvoltare reală a comunei Certej”
Care este mesajul dumneavoastră pentru locuitorii comunei?
Poate că la prima vedere sunt foarte multe lucrări de realizat într-un timp scurt, însă am încredere în echipa tânără pe care o am alături și în sprijinul constant oferit de domnul președinte Laurențiu Nistor, care de fiecare dată când am întâmpinat dificultăți mi-a fost apropape și căruia îi mulțumesc pentru tot sprijinul.
Îmi doresc foarte mult să scăpăm de datoria către ANAF și să putem accesa fonduri europene pentru o dezvoltare reală a comunei noastre, așa cum mi-o doresc și așa cum oamenii de aici merită din plin.
PE SCURT:
1. Proiectul de înființare rețea de distribuție gaze naturale în comună – suntem la faza de autorizație de construire, mai avem puțin și vom începe lucrările – aici pot spune că anul acesta vor începe.
2. Masterplan alimentare cu apă – proiect in parteneriat cu APA PROD SA Deva, rețelele de apă din satele Nojag și Vărmaga sunt executate, în această fază vor începe lucrările la stația de apă din Vărmaga, care va deservi satele Nojag și Vărmaga. Vor începe lucrările la magsitrala de apă ce va alimenta comuna noastră și am speranța ca până la finele acestui an să avem apă în satele: Certeju de Sus, Hondol, Nojag și Vărmaga
3. Rețea de canalizare Bocșa și Hondol – contractul de finanțare este semnat, suntem la faza de licitație cu acest proiect și dacă toate lucrurile merg bine, vom începe în acest an lucrările de execuție.
4. Stație de epurare – la acest proiect vom realiza un colector ce se va lega în stația de epurare în comuna Hărău, suntem în faza de semnare a contractului, după care vom începe faza de licitație în acest an.
5. Rețea de apă în satele Săcarâmb și Măgura Toplița – suntem în faza de semnare a contractului, am întâmpinat câteva probleme cu sumele aferente acestui proiect, dar am incredere că împreună cu sprijinul domnului Președinte al Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, vom reuși să semnăm contracul de finanțare și, totodată, să putem scoate lucrarea la licitație.
6. Cabinet medical în centrul comunei – anul acesta vom finaliza lucrările, conform cerințelor Colegiului Medicilor, și vom avea un cabinet medical modern în centrul de comună.
7. Înlocuirea acoperișului la Școala Gimnazială Certeju de Sus
8. Înlocuirea acoperișului la stadionul din Certeju de Sus
12. Construirea unui parc de joacă pentru copii – în incinta Școlii Gimnaziale Certeju de Sus
13. Reabilitarea parcului din Săcărâmb
14. Modernizarea trotuarelor și creare de locuri de parcare în centrul de comună
15. Întabulare gratuită a terenurilor și imobilelor – avem în momentul de față doua proiecte semnate pentru întabulare gratuită și anul acesta îl vom semna și pe al treilea
16. Reabilitarea și modernizarea stațiilor de autobuz de pe raza comunei
17. Realizarea unui club de carte
18. Reabilitarea capelei din Certeju de Sus
19. Relocarea monumentelor din fața Căminului Cultural Certej la Biserică
20. Relocarea Biroului de Stare Civilă în incinta sediului Primariei noi
21. Întabularea domeniului public (drumuri, terenuri și pășuni)
22. Punerea în valoare a obiectivelor turistice
23. Suntem în discuții și negocieri pentru montarea unui bancomat în centrul de comună
