NOTĂ: Acest text a fost publicat cu peste 7 luni în urmă, la 28 ianuarie 2026. De atunci, nimic nu s-a schimbat. Proiectul Certej este blocat în instanță, la Curtea de Apel Alba Iulia, deși compania minieră a câștigat, între timp, procesul intentat Guvernului României. DAR Curtea de Apel Alba Iulia nu a publicat nici acum, în septembrie 2026, după 7 luni de la pronunțarea soluției, MOTIVAREA DECIZIEI. Deși, conform legii, trebuia să o facă în termen de 30 de zile de la pronunțare!
Curtea de Apel Alba Iulia a dat câștig de cauză SC Deva Gold SA, în procesul intentat de aceasta Guvernului României, pentru prelungirea licenței de exploatare a zăcământului aurifer de la Certej, județul Hunedoara.
Guvernul României este obligat de instanța de judecată, prin soluția pronunțată miercuri, 11 februarie, ”să adopte cu celeritate hotărârea de guvern prin care să aprobe Actul adiţional nr. 11/2024 de prelungire a licenţei nr. 534/1999.”
Dar Proiectul Certej este, în continuare, BLOCAT!
Proiectul minier de la Certeju de Sus, județul Hunedoara, este blocat de aproape un an și jumătate de indolența unor funcționari guvernamentali, guturaiul premierului Ciolacu, ostilitatea agresivă a unui obscur ONG din Cluj și lentoarea sistemului de justiție românesc.
Să le luăm pe rând, cu date și fapte. Dacă vă obosește textul, că e cam lung, dați pe tiktok și vă distrați. Dacă, însă, vreți să aflați cum arată, în toată splendoarea ei, o bătaie de joc românească de 1 MILIARD de euro, în timp ce lumea urlă de foame, cocoșată de taxe și impozite, atunci citiți aici.
Ce vrea proiectul minier Certej?
Proiectul minier Certej, de exploatare auriferă, a intrat, de curând, într-o fază decisivă, după schimbarea acționariatului și anunțul unei investiții totale estimate la UN MILIARD de euro.
Noul investitor, fondul de investiții Varvara Development Group, promite un proiect adaptat tuturor cerințelor de mediu actualizate: o exploatare fără cianuri, cu tehnologii moderne și un impact redus asupra mediului. Vor fi create peste 1.000 de locuri de muncă, într-o zonă moartă din punct de vedere economic.
Totul este însă blocat, pe moment, din cauză că licența de exploatare, deținută de Deva Gold (companie a statului român) a expirat, din vina exclusivă a unor funcționari guvernamentali și a unor ciudate întârzieri și coincidențe pe traseul hârtiilor.
Indolență sau rea intenție?
Documentația de prelungire a licenței de exploatare a fost depusă de către Deva Gold în termenul legal, cu toate anexele solicitate. Ceea ce trebuia să fie, în mod normal, o simplă formalitate (licența exista, era necesară doar prelungirea termenului de valabilitate) a devenit un adevărat coșmar birocratic. Licența a expirat, până să fie avizată prelungirea ei, din cauza unei foarte dubioase tergiversări pe circuitul hârtiilor, între ANRM PSG (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon) și Guvernul României.
Ce s-a întâmplat?
În ședința din 16 ianuarie 2025, Proiectul de HG pentru aprobarea prelungirii licenței de exploatare nu a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței de guvern. De ce? Mister. ANRM PSG motivează că mai întâi trebuia aprobat proiectul de HG privind inventarul bunurilor societății. Foarte bine, proiectul de HG pentru prelungirea licenței de exploatare putea să fie următorul punct de pe ordinea de zi. Lucru care nu s-a mai întâmplat.
Urmează promisiunea fermă, din partea ANRM PSG și a unor oficiali din Guvernul României, că proiectul va fi introdus în următoarea ședință.
Ghinion, însă! Premierul Marcel Ciolacu răcește în urma unei scurte vacanțe, stă acasă, bolnav, așa că ședința de guvern, programată în 23 ianuarie 2025, nu se mai ține.
În 28 ianuarie 2025, la următoarea ședință de guvern, surpriză totală: Proiectul de HG de prelungire a licenței de exploatare nu s-a regăsit pe ordinea de zi la secțiunea „Proiecte de Hotărâri de Guvern”. A apărut doar la secțiunea „Analize”, sub forma unei analize referitoare la proiect.
Și așa, prin ciudate tergiversări și omisiuni, termenul de prelungire a licenței de exploatare a expirat.
Repetăm întrebarea: indolența unor funcționari sau rea-intenție? Vom vedea.
Ce se întâmplă acum?
Societatea Deva Gold a fost sfătuită chiar de ANRM PSG să o dea în judecată, pentru ”obligația de a face”. La fel, recomandarea a fost să fie dat în judecată Guvernul României, pentru același motiv.
După 5 luni, la 22 mai 2025, la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Alba Iulia este înregistrat dosarul cu numărul 270/57/2025, prin care reclamantul Deva Gold S.A. îi cheamă în instanță pe pârâții Guvernul României și ANRM PSG.
Justiția intră pe rol, cu viteza melcului turbat
Prima dată, după înregistrarea în luna mai a dosarului, urmează vacanța judecătorească, până în septembrie. Ghinion!
Așa că primul termen este fixat tocmai pentru luna octombrie. Dar ce să vezi, ghinion din nou! Magistrații sunt în grevă, protestează față de preconizata reducere a pensiilor lor. Dosarul Deva Gold nu e urgent, așa că se amână sine-die, până se termină greva.
În fine, la sfîrșitul lunii noiembrie se ține primul termen de judecată.
Dar, iarăși ghinion, acum intervine un obscur ONG de mediu din Cluj, respectiv ”Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu”, care a formulat o cerere de intervenţie accesorie în sprijinul pârâţilor. Adică ONG-ul e de partea Guvernului României și ANRM PSG.
Amuzant? Ciudat? Nu. Căci scopul ONG-ului din Cluj nu este altul decât de a întârzia cât se poate de mult soluționarea cauzei. Ceea ce se și întâmplă.
Și așa ajungem în 26 ianuarie 2026, la 8 luni de la intentarea acțiunii în instanță de către Deva Gold SA.
La acest termen, cel mai recent, instanța decide o nouă amânare, până în februarie, a cauzei. Motivul: ”În vederea citării electronice a petentei Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor Miniere, la adresa de mail indicată, se acordă un nou termen de judecată la data de 09.02.2026.”
Adică încă două săptămâni pentru ca onorata instanță să trimită un mail către intervenient, care, altfel, murea de grija Guvernului și agenției guvernamentale ANRM PSG, atât de tare încât nu s-a prezentat la termenul din ianuarie.
Oameni buni, dacă asta nu e bătaie de joc, nu știu ce poate fi.
Rea-intenție, poate. Aici, însă, trebuie probe certe. Șansele să le obțin sunt minime. De aceea, fac din nou și din nou un apel public la serviciile de informații ale României să lase dracului jocurile de putere, combinațiile politice, și să-și facă datoria, cel puțin pe partea de subminare a economiei naționale, acțiune care se desfășoară sub ochii noștri. Vă dau și un indiciu, că poate ați uitat ABC-ul meseriei, după atâtea campanii electorale: luați urma banilor. Către ONG-uri, către funcționari guvernamentali. Bine, cu plăcere!
Și încă o considerație, de final. Și am în vedere și proiectul minier de la Rovina, tot județul Hunedoara, tot blocat, de această dată pe motiv de autorizație de mediu – care a fost suspendată de Curtea de Apel Cluj, tot la plângerea unui ONG românesc. Motivul: nu s-a făcut consultare transfrontalieră. Și asta deși Ungaria nu a avut absolut nicio obiecție, exploatarea fiind preconizată a fi făcută tot fără folosirea cianurilor, ca și la Certej. Un proiect declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanță strategică pentru aprovizionarea UE cu materii prime critice, prin exploatarea a 217 tone de aur și 635.000 tone de cupru. Proiect blocat!
Considerația de final: Atâta timp cât România este condusă de ONG-uri, prin aripa lor politică USR, nu sunt șanse prea mari pentru reindustrializarea țării, respectiv pentru proiectele miniere, hidrocentrale etc. Președinția României, ministerele Mediului, Economiei, Apărării, Afacerilor Externe, toate sunt ale ONG-USR. Un partid de 10% conduce România. Ba chiar, cu mare părere de rău o spun, chiar și prim-ministrul Bolojan pare a fi mai mult președintele USR decât al PNL. Așa că Dumnezeu cu mila!
Alin Bena
……………………………………………….
CRONOLOGIA UNEI BĂTĂI DE JOC – SINTEZĂ
Cum s-a pierdut prelungirea Licenței de exploatare DEVA GOLD SA
Ce s-a întâmplat cu prelungirea Licenței de exploatare?
DEVA GOLD SA a depus întreaga documentație necesară pentru prelungirea Licenței de exploatare în termenul legal și a semnat Actul adițional de prelungire, însă proiectul de Hotărâre de Guvern necesar aprobării finale nu a fost adoptat înainte de expirarea Licenței.
Când a fost depusă documentația pentru prelungire?
În data de 17.10.2024, documentația a fost depusă la ANRM PSG (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon), conform art. 20 din Legea Minelor nr. 85/2003, prin adresa DEVA GOLD SA nr. 253/16.10.2024, înregistrată la ANRM PSG cu nr. 6057/17.10.2024.
Ce documente au fost semnate ulterior?
În data de 23.12.2024, la sediul ANRM PSG București, Directorul societății, ing. Nicolae Stanca, a semnat următoarele documente:
- Actul adițional nr. 11/2024 de prelungire a Licenței de concesiune nr. 435/1999 pentru perioada 2025–2030;
- Contractul TT privind sumele aferente transferului de tehnologie.
Care sunt datele Licenței?
- Substanță: minereu auro-argentifer și andezit industrial și de construcție
- Perimetru: Certej, județul Hunedoara
- Titular: DEVA GOLD SA
Ce a comunicat ANRM PSG după semnarea Actului adițional?
ANRM PSG a transmis că:
- documentele aferente proiectului de HG au urmat cursul legal;
- proiectul a fost transmis spre avizare la Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției;
- proiectul de HG urma să fie aprobat înainte de 24.01.2025, data expirării Licenței;
- DEVA GOLD SA nu mai avea nicio obligație legală în finalizarea procedurii.
A existat și un alt proiect de HG?
Da. ANRM PSG a inițiat concomitent un proiect de HG privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a:
- zăcământului auro-argintifer Certej;
- zăcămintelor de andezit industrial și de construcție Dealul Cucăi și Dealul Ciongani.
Ce s-a întâmplat în ședința de guvern din 16.01.2025?
A fost aprobat doar proiectul de HG privind înscrierea în inventarul bunurilor.
Proiectul de HG pentru aprobarea Actului adițional nr. 11/2024 nu a fost introdus pe ordinea de zi.
Care a fost explicația ANRM PSG?
ANRM PSG a precizat că:
- mai întâi trebuia aprobat proiectul de HG privind inventarul bunurilor;
- proiectul de prelungire a Licenței urma să fie aprobat în ședința din 23.01.2025.
De ce nu s-a aprobat proiectul în timp util?
- 23.01.2025 – ședința de guvern nu s-a ținut, deoarece premierul era bolnav.
- 27.01.2025 – ședința a fost amânată pentru 28.01.2025.
Ce s-a întâmplat în ședința din 28.01.2025?
Proiectul de HG:
- nu s-a regăsit la secțiunea „Proiecte de Hotărâri de Guvern”;
- a apărut doar la secțiunea „Analize”, sub forma unei analize referitoare la proiect.
Ce informații a primit DEVA GOLD SA după ședință?
Reprezentanții ANRM PSG au comunicat telefonic că „au fost ceva probleme” și au invitat directorul societății la discuții în data de 29.01.2025.
Ce s-a stabilit la întâlnirea din 29.01.2025?
DEVA GOLD SA a fost informată că:
- proiectul de HG nu a fost aprobat;
- reprezentantul Ministerului Justiției nu a semnat proiectul;
- motivul invocat a fost depășirea termenului de valabilitate a Licenței.
Care este soluția indicată de autorități?
ANRM PSG a indicat ca soluție:
- deschiderea unui proces în instanță;
- solicitarea obligării Ministerului Justiției să aprobe proiectul de HG, pe motiv că depășirea termenului nu este imputabilă societății.
Care este poziția DEVA GOLD SA?
DEVA GOLD SA susține, cu probe indubitabile, că:
- și-a îndeplinit toate obligațiile legale;
- a depus documentația în termen;
- a semnat Actul adițional la 23.12.2024, împreună cu ANRM PSG;
- din acel moment, procedura de aprobare a HG era exclusiv în sarcina ANRM PSG.
Ce consecințe are această situație?
DEVA GOLD SA este pusă în situația de:
- a-și înceta activitatea de producție;
- a disponibiliza angajații, până la soluționarea procesului.
Există efecte economice?
Da. Contractele de livrare de produse andezitice cu peste 30 de beneficiari nu pot fi onorate, ceea ce va conduce la penalizări.
Care este impactul general?
Incidentul:
- nu este din vina companiei;
- are un efect profund negativ asupra comunităților din care provin salariații;
- afectează investitorul majoritar, care a acționat cu bună-credință, dar a fost pus în dificultate de autoritățile statului.
(Text publicat la 28 ianuarie 2026)
Romania Wants Investment. Certej Shows Investors What They Get Instead
A €1bn mining project in Hunedoara has become entangled in administrative delays and court proceedings. For investors, the lesson may be more important than the mine itself.
Romania says it wants investment.
It says it wants to rebuild its industrial base, create jobs, exploit its mineral resources and play a larger role in Europe’s supply of critical raw materials.
The Certej gold-mining project, in Hunedoara county, offers a rather less flattering picture.
A project now associated with an estimated €1bn investment has been left in administrative and legal limbo after a mining licence expired while the procedure for extending it was still making its way through the Romanian state.
The episode is not merely a story about mining.
It is a story about institutional capacity, regulatory predictability and the price investors pay when government procedures fail to move at the speed of business.
A project that should have been good news
Certej is a long-standing gold-mining project in one of Romania’s economically depressed regions.
Following a change in ownership, the new investor, Varvara Development Group, has announced plans for an investment estimated at €1bn.
The proposed operation is presented as a modern mining project designed to comply with updated environmental requirements, including cyanide-free processing and modern technologies intended to reduce its environmental footprint.
More than 1,000 jobs are expected to be created.
For a country struggling with regional economic decline, depopulation and the loss of industrial employment, such a project would appear to be precisely the sort of investment that governments normally welcome.
Yet the project is currently blocked.
The immediate cause is remarkably mundane: a licence expired before the state completed the procedure required to extend it.
The paperwork mattered more than the mine
According to Deva Gold, the company submitted the documentation required for the extension of its mining licence within the statutory deadline.
On October 17, 2024, the documentation was submitted to ANRM PSG, Romania’s regulatory authority responsible for mining, petroleum and geological storage of carbon dioxide.
On December 23, 2024, Deva Gold’s director, Nicolae Stanca, signed Addendum No. 11/2024 extending Concession Licence No. 435/1999 for the period 2025–2030.
The remaining step was governmental approval.
That step proved decisive.
At the government meeting on January 16, 2025, the draft Government Decision approving the licence extension was not placed on the agenda.
ANRM PSG’s explanation was that another Government Decision, concerning the inventory of the company’s assets, had to be approved first.
That decision was approved.
The licence-extension decision was not.
The authorities indicated that it would be dealt with at the next government meeting.
Then the clock ran out.
A missed deadline
The government meeting scheduled for January 23, 2025 did not take place because Prime Minister Marcel Ciolacu was ill.
At the following meeting, on January 28, the draft licence-extension decision still had not been approved.
It appeared not under the section for draft Government Decisions, but under “Analysis”.
The licence had expired on January 24.
Whatever the explanation, the result was straightforward.
The state had not completed its part of the process before the deadline expired.
That is the point at which a bureaucratic problem becomes an investment problem.
The state sends the company to court
The irony did not end there.
Deva Gold was advised by ANRM PSG to take the matter to court.
The company was effectively told to seek a judicial order requiring the relevant authorities to complete the procedure.
On May 22, 2025, Case No. 270/57/2025 was registered with the Administrative and Tax Litigation Division of the Alba Iulia Court of Appeal.
The defendants were the Romanian Government and ANRM PSG.
The company’s position is that it fulfilled its obligations, submitted the required documentation on time and signed the extension addendum together with ANRM PSG.
From that point onwards, it argues, completion of the governmental approval procedure was the responsibility of the state.
The legal dispute will ultimately determine who was responsible.
But investors do not operate only on the basis of eventual court judgments.
They operate on timelines.
Then came the courts
The case was registered in May.
The judicial vacation followed.
The first hearing was scheduled for October.
Then came a judicial strike concerning proposed changes to judges’ pensions.
The case was not treated as urgent and was postponed.
The first hearing eventually took place towards the end of November.
Then another procedural complication appeared.
An environmental NGO from Cluj, the Independent Center for Environmental Resources Development Association, applied to intervene in support of the defendants.
By January 26, 2026, eight months had passed since the lawsuit was filed.
The court postponed the case again, this time until February, citing the need to electronically serve notice on the intervening party.
For the people involved, another postponement may seem like a procedural detail.
For an investor, it is something else:
another month of uncertainty.
The question is not whether NGOs may intervene
Environmental organisations have every right to challenge projects they believe may damage the environment.
Courts have every right to examine such challenges.
And governments have every right to enforce environmental standards.
None of this is controversial.
The more important question is whether Romania’s administrative and judicial systems can process these competing interests within a timeframe compatible with a €1bn investment.
That is a different question.
It is also a question that extends well beyond Certej.
Rovina tells a similar story
Another major mining project in Hunedoara, Rovina, has also encountered legal obstacles.
In that case, the environmental permit was suspended by the Cluj Court of Appeal following a complaint by a Romanian environmental NGO concerning the absence of cross-border consultation.
The project is also designed without the use of cyanide.
According to the material presented by the project, Rovina involves substantial deposits of gold and copper and has been designated by the European Commission as strategically important for the EU’s supply of critical raw materials.
Yet it remains blocked.
Two projects.
Two different legal mechanisms.
One underlying question:
Can Romania turn its mineral resources into economic activity without allowing administrative and legal uncertainty to consume the investment case?
Romania’s industrial ambition meets its bureaucracy
There is a broader irony here.
Europe is increasingly concerned about secure access to critical raw materials.
Romania possesses significant mineral resources.
The country needs investment, jobs and industrial capacity.
Hunedoara, once one of Romania’s great industrial centres, knows particularly well what happens when industrial employment disappears.
Yet when a major investment arrives, the decisive obstacle can become neither geology nor technology, but paperwork.
That should concern more than the mining industry.
An investor committing €1bn does not merely assess ore grades, labour costs and electricity prices.
It assesses whether permits will be issued.
Whether licences will be renewed.
Whether government decisions will be adopted on time.
Whether courts can resolve disputes within commercially meaningful periods.
And, above all, whether the rules of the game remain sufficiently predictable for the investment to make sense.
The real resource at stake is confidence
The Certej dispute may eventually be resolved.
The licence may be extended.
The project may proceed.
Or it may not.
But the damage caused by uncertainty is harder to reverse.
Investors rarely need a government to guarantee success.
They need something much more basic:
a functioning process.
If a company submits its documentation on time, signs an addendum with the competent authority and then waits for the state to complete its own approval procedure, the system should be capable of bringing that process to a conclusion before the underlying licence expires.
If it cannot, the problem is no longer simply administrative.
It becomes economic.
A €1bn test for Romania
The Certej case therefore deserves attention not only because of the gold beneath the ground.
It deserves attention because it offers a test of whether Romania’s stated ambition to reindustrialise is matched by the capacity of its institutions.
The country cannot simultaneously tell investors:
“We need your capital.”
and then expose them to years of administrative and judicial uncertainty once they arrive.
Nor can it expect private investors to compensate for institutional delays.
The calculation is brutally simple.
Capital has alternatives.
Projects have alternatives.
Investors have alternatives.
Countries compete for them.
Romania therefore faces a choice.
It can treat Certej as an isolated bureaucratic mishap and move on.
Or it can treat it as a warning.
If Romania wants €1bn investments, it needs institutions capable of handling €1bn investments.
That means timely decisions, clear accountability and courts that deliver certainty within a timeframe that makes economic sense.
Otherwise, the country’s most valuable resource may not be gold or copper.
It may be the confidence of investors.
And confidence, unlike gold, cannot be extracted once it has been lost.
Alin Bena