Prins între guvernare și erodare, PSD își consumă capitalul electoral într-un ritm alarmant, fără să pară că înțelege exact când a pierdut legătura cu propriul electorat. Sau, mai grav, de ce a pierdut această legătură.
Între compromisuri politice, scandaluri de imagine și adaptări strategice la nevoi de moment, PSD a ajuns să nu mai fie nici ce a fost cândva, dar nici altceva mai convingător.
O schimbare de substanță este absolut necesară, o simte fiecare primar al partidului, aflat în contact nemijlocit cu oamenii. De aici și nevoia de o amplă consultare a structurilor partidului, proces care a stârnit atâtea ironii.
Și acum vine marea provocare.
Dacă iese de la guvernare, PSD devine vulnerabil. Dacă rămâne la guvernare, devine, pe zi ce trece, tot mai irelevant. Acestei dileme trebuie să-i răspundă, cu mic cu mare, toți membrii partidului.
Opinia mea: PSD va ieși de la guvernare.
Pentru că, la fel ca în Miorița, baciul PNL-ean și cel USR-ean (ăla ungurean contemplă acțiunea de la o distanță sigură) complotează, pe ascuns (zic ei), la o ”mare alianță de dreapta”, o construcție electorală pentru 2028, pe modelul Alianței DA.
Caz în care PSD-eanul rămâne singur pe lume și îi va cânta la cap fluieraș de soc, mult zice cu foc – căci miza principală a ”marii alianțe de dreapta” este fix guvernarea fără PSD.
Iar o posibilă alianță cu AUR i-a fost interzisă PSD-ului, explicit, de socialiștii europeni. Unde să se mai ducă? Spre ce înfrățiri? E cu spatele la zid.
Să rămâi într-un guvern care se erodează electoral în mod dramatic, cu niște parteneri care au bătut palma pe sub masă să facă tovărășie și să te lase singur în drum și plin de praf peste doi ani, ar fi boală la cap.
Așadar, varianta normală pentru PSD ar fi ieșirea de la guvernare și reclădirea în opoziție, până la un procent electoral care să îi permită, din nou, să fie vioara întâi în orice alianță de guvernare. Mai sunt doi ani.
Sau ieșirea de la guvernare (din acest Guvern, cu acest prim-ministru) și revenirea, cât de repede posibil, într-un nou guvern cu: 1. Alt premier de la PNL și 2. Fără USR în combinație. Cu aceste două condiții imperative și invocând necesitatea unei guvernări stabile în condiții de criză internă/internațională. Și viața merge înainte.
Repet, pariul meu este că PSD va ieși de la guvernare acum, în scurt timp – probabil după Paști.
„Dacă PSD va provoca o criză guvernamentală, PNL nu va mai putea fi în Coaliție cu PSD”, a decis în unanimitate Biroul Politic Național al PNL în ședința de luni.
„PNL cere PSD să respecte acordul de coaliție și partenerii de guvernare și să revină la o atitudine responsabilă”, se mai arată în rezoluția votată de liberali.
Rezoluția Biroului Politic Național adoptată în ședința din 23 martie 2026 – document oficial
”În această seară, Biroul Politic Național al PNL a adoptat o rezoluție care reafirmă direcția de stabilitate și responsabilitate guvernamentală într-un context economic și politic dificil și stabilește liniile de acțiune în perioada următoare:
PNL va acționa pentru buna guvernare și stabilitate.
PNL va acționa pentru o guvernare eficientă și stabilă, cu următoarele priorități pentru 2026:
– Stabilitatea finanțelor publice – Securitate energetică – Eficiență în administrație – Absorbția fondurilor europene și implementarea proiectelor de țară – Economie competitivă pe baze sănătoase
PNL susține stabilitatea guvernamentală și Guvernul Ilie Bolojan.
2. PSD să revină la o atitudine responsabilă
PNL cere PSD să respecte acordul de coaliție și partenerii de guvernare și să revină la o atitudine responsabilă.
Dacă PSD va provoca o criză guvernamentală, PNL nu va mai putea fi în Coaliție cu PSD”.
Sursa: Comunicat oficial Partidul Național Liberal
Prim-ministrul Ilie Bolojan a convocat astăzi, la Palatul Victoria, grupul de lucru pentru analizarea creșterii prețurilor la combustibili și identificarea soluțiilor menite să reducă impactul asupra economiei și populației.
În urma discuțiilor, s-a decis ca Guvernul să adopte, mâine, o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize.
Măsuri pe o perioadă de până la șase luni
Pe durata situației de criză vor fi instituite măsuri de protecție aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză.
Adaos comercial plafonat pe întreg lanțul de distribuție
Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică.
Restricții la exportul de carburanți
Exportul și/sau livrările intracomunitare de benzină și motorină vor putea fi realizate de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei.
Reducerea conținutului de biocarburant pentru scăderea prețurilor
Pe durata situației de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final.
De asemenea, ministerele Finanțelor, Economiei, Energiei, împreună cu Consiliul Concurenței, vor monitoriza permanent piața și vor evalua orice alte măsuri care se impun.
La întâlnirea de lucru au fost prezenți și vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței.
Parlamentarii care au făcut scandal în plenul reunit la dezbaterea privind utilizarea bazelor militare de către SUA, strigând şi suflând în vuvuzele, au fost sancţionaţi cu reducerea cu 50% a salariului pentru 3 luni, afirmă deputatul liberal Alina Gorghiu.
”Vă amintiţi imaginile din plenul reunit de săptămâna trecută, în care se auzeau urlete şi vuvuzele în Parlamentul României? Pentru acele comportamente, parlamentari SOS au fost sancţionaţi în Comisia Juridică din care fac parte, cu reducerea cu 50% a indemnizaţiei pentru 3 luni”, anunţă Gorghiu.
”Nu este libertate de exprimare să stai cu vuvuzele lângă microfon. Nu este libertate de exprimare să urli şi să bruiezi lucrările. Nu este libertate de exprimare să transformi dezbaterea în agresivitate”, consideră Alina Gorghiu.
Ea explică faptul că sesizarea a vizat exact aceste derapaje: limbaj jignitor şi agresiv, perturbarea şedinţelor de plen, comportamente incompatibile cu demnitatea funcţiei de parlamentar.
”Parlamentul este locul legilor, nu al vuvuzelelor”, a concluzionat Alina Gorghiu.
O nouă dimensiune a apărut în politica românească: lipsa de umanitate.
Adusă pe lume de un partid care practică un sistem de recrutare a unor roboței ideologici, crescuți și modelați în incubatoarele ONG-urilor pentru a executa ordine imbecile.
Au început prin a bate cu pet-urile în asfalt, ca să salveze mai întâi Roșia Montană, apoi toată România.
După care s-au tăvălit pe jos, prin Parlament, cu pancarte și recuzită de bâlci. Au făcut live-uri pe facebook, că TikTok încă nu aveau.
Au fost precursorii circarilor de la AUR, care de aici au învățat meserie.
Apoi s-au sfâșiat între ei, s-au dat afară, s-au pârât unii pe alții ca disperații, cu cele mai jegoase delațiuni, ca să ocupe o poziție cât mai bună în lanțul trofic.
Marea lor bucurie este să distrugă tot ce mișcă sau ar urma să miște, să taie, să blocheze, să dea afară, să sugrume. Fără hidrocentrale, fără exploatări miniere, fără industrie, fără păcănele, fără orice. Toate campaniile lor sunt sub sloganul ”Fără…”. Nimic constructiv, nicio creație nouă, niciun proiect de bunăstare. Doar tăieri. Și asta le produce o satisfacție maladivă, de psihopați.
Oameni care nu au construit nimic în viața lor. Care nu au condus nimic. Care nu au riscat nimic. Și cărora li se cuvine totul.
Îi recunoști imediat. Inchizitor moral autoproclamat. Convins că le știe pe toate. Deși, în realitate, experiența lui administrativă și de viață este zero absolut.
Pozează în moraliști neprihăniți și imaculați, dar sunt prădători feroce, ahtiați după putere și funcții. Pe care le-au și obținut, chiar cu supra-măsură, în aplauzele unei mulțimi de naivi idealiști, tot mai fanatizați, care îi susțin necondiționat.
Se definesc ca partid ”de dreapta”, având ca unic argument al acestei poziționări ideologice faptul că sunt împotriva PSD, partid tradițional ”de stânga”.
De fapt, nu au absolut nicio legătură cu ideologia de dreapta, ei fiind un partid socialist și ateu, situat mai la stânga decât PSD-ul pe care îl contestă și îl concurează.
Este un partid ce vizează tinerii leftiști, cu o spoială de cultură și cu aspirații idealiste de egalitate socială. Și pe bătrânii comuniști, măcinați de nostalgia de a fi cauționat, în anii tinereții, o ideologie care nu și-a dus la bun sfârșit menirea și acum ar fi ocazia. Aici găsiți baba comunistă, care trăiește o a doua tinerețe revoluționară, alături de tinerii frumoși și liberi care i-au reactivat hormonii din anii socialismului înaripat.
Mai nou și-au dezvăluit și noua dimensiune: lipsa de umanitate, de compasiune, de empatie.
În politica românească a apărut o boală. Nu este ideologie. Nu este doctrină. Este un sindrom. Al neoamenilor.
Septembrie 1986. Intram în anul 5 de facultate. Ceaușescu hotărâse, în Congresul Oamenilor Muncii, să treacă la reducerea cu 5 la sută, începând chiar din acel an, a armamentelor, efectivelor și cheltuielilor militare.
”Am hotărît, în Congres, să punem aceasta în fața poporului pentru a hotărî, în cadrul unui referendum, dacă să trecem sau nu la o asemenea măsură. Sîntem convinşi că întregul nostru popor va vota pentru reducerea cu 5 la sută în acest an a cheltuielilor, a efectivelor şi a armamentelor, demonstrînd voința sa de pace, de dezarmare!”(Urale şi aplauze prelungite; se scandează îndelung: „Ceauşescu – pace !”,„Dezarmare – pace !”).
”De asemenea, Congresul Oamenilor Muncii a hotărît, în deplină unanimitate, să se adreseze tuturor popoarelor europene, inclusiv poporului american şi canadian, cu chemarea de a trece fiecare la reducerea cu 5 la sută a armamentelor şi cheltuielilor militare.”(Aplauze şi urale puternice; se scandează îndelung:,„Ceauşescu – pаce !”, ,,Dezarmare – pace !”).
Ca la orice referendum serios, s-au organizat, în prealabil, dezbateri publice în fabrici și uzine, pe ogoare și în facultăți, precum și mitinguri în piețe.
La Iași, organizația femeilor comuniste lansase o scandare specială în sensul păcii și dezarmării, care circula pe sub mână:
Nu vrem arme nucleare,
Vrem bărbați cu p*** tare!
Dar de unde p*** tare,
Când nu este de mâncare?
Referendumul a trecut: s-au redus efectivele, armamentele și cheltuielile militare cu 5%. Ar fi putut să le reducă și cu 7%. Sau 18%, ceva. Pe ceilalți i-a durut fix în pix de referendumul lui Nea Nicu.
Acum tema înarmării revine: vrem sau nu sub umbrela nucleară a Franței? Să vină sau nu focoasele franțuzești în cazărmile românești? Nicu ăsta de-acum, Nicu Fentesticu, ar cam zice și el, întocmai ca bătrânul lui predecesor Nea Nicu, mai degrabă BA.
Eu zic că ar merge tot așa, un referendum. Ca în democrația de odinioară. Poate mai ies câteva poezii frumoase, măcar.
”Cu toţii ne dorim acelaşi lucru şi anume ca acest baraj (Barajul Mihăileni – n.n.) să fie functional.” – a declarat luni, 2 februarie, în Camera Deputaților, ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat luni, în plenul Camerei Deputaţilor, unde a fost chemată de PSD să vorbească despre situaţia Barajului Mihăileni de pe râul Crişul Alb, că suntem în faţa unui scandal populist şi suntem în faţa unui proiect de infrastructură care ar fi trebuit să fie strategic, dar care a fost vulnerabilizat. Ea a anunţat că pentru barajul Mihăileni se vor depune toate documentele necesare.
”Sunt astăzi în faţa dumneavoastră cu aceeaşi deschidere şi transparenţă ca întotdeauna. Sunt însă şi un pic îngrijorată pentru că o minciună care a fost spusă de foarte multe ori a ajuns inclusiv în Parlament Parlamentul României fiind astăzi în punctul în care nu mai ştie care este realitatea sau nu. O minciună însă repetată obsesiv nu este şi adevăr aşa că haideţi să clarificăm un pic care este adevărul. Nu suntem în faţa unei crize care este surpriză şi care nu poate să fie reparată.
Nu suntem nici măcar în faţa unui conflict politic, pentru că cu toţii ne dorim acelaşi lucru şi anume ca acest baraj să fie functional.
Suntem însă în faţa unui scandal populist, să zicem aşa, şi suntem de asemenea în faţa unui proiect de infrastructură care ar fi trebuit să fie strategic, dar care a fost vulnerabilizat pentru că documentele care stăteau la baza acestui proiect de infrastructură au fost de-a lungul timpului vulnerabile juridic”, a declarat ministrul Mediului în plenul Camerei Deputaţilor, la Ora Guvernului.
Diana Buzoianu a spus că există o singură întrebare care rămâne şi anume dacă România doreşte să construiască legal şi sigur sau dacă doreşte să construiască vulnerabil, de acum încolo.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului: Acest baraj va fi realizat în continuare
”În cazul acumulării de la Mihăileni, sunt trei aspecte care trebuie să fie foarte clar cunoscute de către toată lumea. În primul rând, corpul barajului este gata, finalizat din anul 2022. În 2024 şi în 2025 a oprit viituri de apă în cantitate de 5,5 milioane de metri cubi şi a salvat 17.000 de oameni. A spune că rolul de oprire a inundaţilor astăzi este blocat este o minciună şi întrebarea mea este, cui foloseşte românii să fie minţiţi că nu va fi realizat în continuare scopul principal al acestei infrastructuri? Pentru că el va fi realizat în continuare”, a precizat Buzoianu.
Ea a mai afirmat că o instanţă a anulat un aviz mai vechi de 40 de ani, nu Ministerul Mediului.
”Poate cumva asta ajută şi pe cei care sunt duplicitari şi spun în aceeaşi în aceeaşi propoziţie să se dea avize pe repede înainte să nu se respecte legislaţia să fie totul făcut pe colţ de masă. Şi după aia, când aceste avize sunt anulate în instanţă, tot ei vin să urle că trebuia să fie făcute lucrurile mult mai temeinic Răspunsul este că într-adevăr trebuie să fie făcute lucrurile mult mai temeinic, iar la Mihăileni vor fi făcute lucrurile cu respectarea legii adică documentele care vor fi refăcute, vor fi refăcute cu respectarea tuturor prevederilor legale şi vor fi complete”, a arătat ministrul Mediului.
Diana Buzoianu a mai declarat că există lucrări la baraj, care sunt conexe, lucrări pentru care au fost avize emise în 2024, în 2025, lucrări ale căror avize nu au făcut obiectul litigiului.
Ministrul Buzoianu a anunţat că la barajul Mihăileni vor depune toate documentele necesare ca acest baraj să nu mai fie vulnerabil pe viitor juridic.
Natalia Intotero, deputat PSD de Hunedoara: Dacă barajul de la Mihăileni nu este pus în funcţiune, riscăm să avem conducte noi— dar fără apă în ele
Prezentă la audierile din Camera Deputaților, deputatul PSD Natalia Intotero a declarat, luni, la Ora Guvernului, la care a fost invitată Diana Buzoianu, ministrul Mediului, că, în răspunsul la o interpelare a sa, Ministerul Mediului a admis că Acumularea Mihăileni reprezintă o prioritate strategică.
”Ne bucurăm că, în sfârşit, aţi dat curs invitaţiei de a discuta problema barajului de la Mihăileni, judeţul Hunedoara — o problemă care nu ţine doar de administraţie, ci de siguranţa publică şi de viitorul economic al zecilor de mii de oameni din această zonă. Din păcate, vorbim din nou despre baraje în mandatul dumneavoastră. Iar acest lucru nu este deloc întâmplător”, a spus vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Natalia Intotero, în plenul Camerei Deputaţilor, la Ora Guvernului.
”Acumularea de la Mihăileni urma să stocheze peste 10 milioane de metri cubi de apă şi avea funcţiuni complexe, dintre care menţionez: apărare împotriva inundaţiilor în aval (prin atenuarea viiturilor pe Crişul Alb) pe sectorul comuna Buceş– Vaţa de Jos – Gurahonţ (jud. Arad). Ar proteja de inundaţii circa zeci de mii de locuitori; Asigurarea necesarului de apă pentru alimentarea populaţiei şi a agenţilor economici din zonă; Producerea de energie electrică (energie regenerabilă) – circa 1,2 Gigawaţi/an.
Consiliul Judeţean Hunedoara implementează în prezent o investiţie europeană de 40 de milioane de euro pentru aducţiunea reţelelor de apă şi canalizare, destinată pentru peste 40.000 de locuitori din municipiul Brad şi alte 20 de localităţi.
Dar spun foarte clar: dacă barajul de la Mihăileni nu este pus în funcţiune, riscăm să avem conducte noi— dar fără apă în ele”, a arătat deputatul PSD de Hunedoara, Natalia Intotero.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, este aşteptată, luni după-amiază, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, la Ora Guvernului, pentru a prezenta motivele blocării investiţiei strategice şi a veni cu soluţii în privinţa Barajului Mihăileni, după ce săptămâna trecută nu a dat curs unei invitaţii similare.
În urmă cu două săptămâni, Curtea de Apel Cluj a admis o acţiune a unor activişti de mediu şi a anulat autorizaţia de construire, emisă în 1987, a Barajului Mihăileni de pe râul Crişul Alb (județul Hunedoara), deşi, potrivit Administraţiei ”Apele Române”investiţia este aproape terminată, iar prin blocarea ei comunităţile locale „rămân expuse unor riscuri hidrologice!, finalizarea acumulării fiind „esenţială” pentru protejarea vieţii şi bunurilor populaţiei.
Diana Buzoianu este invitată luni, 2 martie, la Ora Guvernului, de la Parlament, între orele 16.00 – 17.00, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, pentru prezentarea unor teme de interes major pentru viaţa economică, socială, precum şi pentru securitatea energetică şi interesele strategice ale României.
Astfel, tema dezbaterii de la Parlament este „Responsabilitatea ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru blocarea investiţiilor strategice ale statului român – cazul Acumulării Mihăileni de pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara”.
În urmă cu câteva zile, deputatul PSD Natalia Intotero a cerut demisia ministrului Diana Buzoianu în cazul în care nu va veni nici luni, 2 martie, în Parlament pentru a prezenta soluţii la situaţia Barajului Mihăileni, de pe râul Crişul Alb, din judeţul Hunedoara. Demisia ministrului Diana Buzoianu a fost cerută și de președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor.
„PSD cere demisia ministrului Mediului dacă şi luni vom fi trataţi cu aceeaşi atitudine cu care am fost trataţi şi dacă nu vine cu soluţii pentru ca această investiţie să fie repornită şi finalizată. Este de datoria dânsei, este ministrul Mediului Haideţi sa mai desfiinţăm din ministere dacă tot nu-şi fac treaba! Chiar nu este în regulă, este o bătaie de joc pentru cetăţeni din judeţul Hunedoara”, a declarat Natalia Intotero la Prima News, subliniind nemulţumirea faţă de modul în care ministerul gestionează proiectele de infrastructură critică.
Principalele măsuri conținute în Ordonanța de Urgență a Guvernului privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
Reducerea numărului de posturi și a cheltuielilor de personal din administrația centrală și locală
Reduceri de posturi și de cheltuieli, precum și reorganizarea instituțiilor publice
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei OUG, numărul maxim al posturilor corespunzător fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, stabilit pentru anul 2025 se reduce cu 30%. Reducerea cu 30% a numărului de posturi nu trebuie să conducă la depășirea unui procent mai mare de 20% aplicat posturilor ocupate. Reorganizarea aparatului de specialitate al primarului/al consiliului județean, precum şi instituțiile publice locale înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative se realizează până cel târziu la data de 1 iulie 2026. Alternativ și temporar, în anul 2026, se pot diminua cheltuielile salariale pentru posturile ce ar trebui desființate. În acest caz, în anul 2027 se vor reduce posturile.
Începând cu intrarea în vigoare a OUG, numărul total de posturi din instituțiile prefectului se reduce cu 25%. Reorganizarea se finalizează până cel târziu la data de 1 iulie 2026. Reducerea cheltuielilor de personal cu 10% centralizat pe ordonator principal de credite nu se aplică instituțiilor prefectului.
Se desființează funcția de inspector guvernamental și se transferă personalul în corpul de rezervă.
Se reduc cu 10%, față de cheltuielile de personal înregistrate în anul 2025, cheltuielile de personal, care nu includ tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială scadente în acest an, din cadrul Guvernului, ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor, instituțiilor aflate în subordinea, coordonarea, respectiv sub autoritatea ministerelor și a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, din autoritățile administrative autonome. Fac excepție cheltuielile de personal aferente unităților și instituțiilor din învățământul de stat, spitalelor publice, serviciilor publice de ambulanță și a centrelor medicale de diagnostic și tratament ambulatoriu, a cheltuielilor de personal aferente instituțiilor publice din domeniul culturii aflate în subordinea sau coordonarea autorităților administrației publice centrale precum și a cheltuielilor de personal aferente instituțiilor publice din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”.
Reducerea calculată se împarte la 12 și se înmulțește cu numărul lunilor pentru care se implementează măsura. Cheltuielile de personal supuse reducerii nu includ tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială scadente în acest an.
Măsurile de reducere a cheltuielilor de personal se aprobă și se aplică până la data de 1 iulie 2026, iar implementarea pentru atingerea obiectivelor privind reducerea cheltuielilor de personal se face în intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2026.
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Culturii are obligația de a iniția măsuri legislative și administrative cu privire la instituțiile publice din domeniul culturii, pentru reducerea impactului financiar al aplicării dispozițiilor Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice ulterioare, asupra bugetului de stat și bugetului autorităților administrației publice locale.
Pentru instituțiile publice din „Apărare, ordine publică și securitate națională”, reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal este compensată de efectele generate de implementarea reformei sistemului pensiilor militare de stat. În termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne, modificarea și completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în scopul creșterii etapizate și progresive a vârstei standard de pensionare, cu aplicarea unor măsuri tranzitorii și fără afectarea persoanelor care îndeplinesc condițiile legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu la data adoptării actului normativ.”
Diminuarea sporului de doctorat
Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 500 Iei brut lunar, care se acordă lunar numai dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar.
Modificări privind funcția publică:
Mobilitatea prin rotație, prin ocuparea postului pentru o perioadă (mandat) de 3 ani (înalt funcționar public) și 5 ani (funcțiile publice de conducere sensibile din autorități publice centrale), reînnoibil o dată pe același post în aceeași instituție + Evaluarea multianuală la finalul mandatului.
Exercitarea funcțiilor publice cu timp parțial – pentru autoritățile publice locale, posibilitatea ocupării posturilor cu ½ normă, inclusiv a 2 funcții publice cu timp parțial în aceeași instituție sau instituții diferite, în situația reorganizării activității
Evaluarea pe bază de cadre de competență și indicatori obligatorii de performanță (reprezintă cel puțin 50% din nota aferentă evaluării obiectivelor funcționarilor publici de execuție și de conducere); reglementarea mecanismului de verificare a cunoștințelor specifice prin testare în cadrul procesului de evaluare
Se revine la nr. de posturi anterior modificării aduse prin Legea nr. 296/2023, respectiv: serviciu 7+1 (comparativ cu 10+1 cât este acum), direcție 15+1 (comparativ cu 20+1 cât este acum), direcție generală 25+1 (comparativ cu 35+1 cât este în prezent) normativele de personal se vor aplica și pentru personalul contractual.
Se stabilesc noi limite maxime pentru personalul de la cabinetele demnitarilor. Numărul consilierilor pe cabinetul premierului se reduce de la 9 la 5, cel pentru cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu și ministrului se reduce de la 6 la 5, cel pentru cabinetul viceprim-ministrului fără portofoliu, secretarului general al Guvernului, șefului Cancelariei Prim-Ministrului, se reduce de la 4 la 3, pentru secretar de stat și consilier de stat se reduce de la 2 la 1. Reducerea numărului de posturi se va aplica și pentru cabinetele aleșilor locali.
Norma de personal pentru poliția locală
Se revizuiește norma de personal pentru poliția locală (de la 1/1.000 la 1/1.200) și serviciile de pază (de la 1/5.000 la 1/6.500) și condiția ca localitățile sub 4.500 locuitori să poată înființa poliție locală doar dacă cheltuielile secțiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii, cu maximum 3 posturi.
Se introduce posibilitatea ca prin hotărâre a autorității deliberative să se majoreze/diminueze numărul maxim de posturi pentru serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor sau/și pentru poliția locală, cu încadrarea în numărul maxim de posturi stabilit de instituția prefectului.
Potrivit estimărilor, aplicarea acestor măsuri vor conduce la reducerea numărului de posturi cu aproximativ 45.600 și la diminuarea cheltuielilor de personal, în anul 2026 cu peste 1,6 miliarde de lei, iar în anul 2027 cu peste 3 miliarde de lei.
În sistemul sanitar, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Sănătății va promova actele normative potrivit cărora se va realiza reducerea cheltuielilor în anul 2026, prin: – Aplicarea metodologiei unitare pentru sumele reprezentând influențele financiare; – Instituirea contribuţiei trimestriale temporare de solidaritate în sarcina deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor; – Reclasificarea unităților sanitare cu paturi; – Creșterea capacității de răspuns a ambulatoriilor de specialitate; – Organizarea achizițiilor centralizate.
Măsuri pentru descentralizare și creșterea capacității administrative
Modificarea și completarea Codului Administrativ (OUG nr. 57/2019) în sensul consolidării cadrului legal pentru consorțiile administrative, transferul competențelor către administrația publică, atestarea bunurilor publice, transferul de proprietate între stat și unitățile administrativ-teritoriale. De asemenea, prin transformarea activelor neutilizate ale statului în resurse locale – clădiri și terenuri de care comunitățile au nevoie – se deblochează investiții locale.
De exemplu, dacă un teren sau o clădire stă în paragină și aparține statului, primăria poate cere oficial trecerea imobilului în proprietatea locală pentru a o recondiționa și utiliza eficient. În situația trecerii unui bun din proprietatea privată a statului în proprietatea privată a u.a.t. în vederea unor investiții publice locale, autoritatea publică locală poate achita contravaloarea bunului în rate anuale pe o perioadă de până la 10 ani. Avansul este de doar 25%, restul sumei fiind eșalonat, ceea ce permite realizarea investiției fără a bloca bugetul local într-un singur an.
Consolidarea rolului autorităților locale în ceea ce privește autorizarea jocurilor de noroc
Se modifică și completează reglementările privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, prin introducerea obligației operatorilor licențiați de a obține, pe lângă licența națională, și o autorizație de funcționare de la autoritatea administrației publice locale pe raza căreia își desfășoară activitatea. Consiliile locale vor stabili o taxă locală anuală, iar spațiile destinate jocurilor de noroc vor trebui autorizate în baza politicilor locale. Operatorii au obligația de a informa autoritățile locale înainte de începerea activității într-o localitate și de a respecta cerințele tehnice și regulamentare stabilite prin normele metodologice. Consiliul local decide, prin hotărâre, dacă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă se pot desfășura activități de jocuri de noroc. Pentru operatorii economici care la data intrării în vigoare a prezentei OUG dețin autorizaţie valabilă de exploatare a jocurilor de noroc de la ONJN, prevederile privind autorizarea locală se solicită la expirarea perioadei de autorizare de la ONJN, iar taxa locală anuală se va datora după expirarea acestui termen
Îmbunătățirea mecanismului de impunere și declarare a clădirilor și terenurilor
Extinderea aplicării sancțiunilor și corelarea procedurilor de autorizare cu cele fiscale
Se menține cuantumul amenzilor prevăzute de lege, dar se extinde aplicarea acestora și pentru neorganizarea şi neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea şi executarea lucrărilor de construcţii de către compartimentele abilitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene şi al primăriilor, în unităţile lor administrativ-teritoriale. Contravențiile se constată și se sancționează numai de către organele de control ale Inspectoratului de Stat în Construcții, fiind aplicate autorității sau instituției publice în cauză. Autoritatea, respectiv instituția publică sancționată are drept de regres împotriva persoanei fizice care a săvârșit fapta de obstrucționare a controlului, în condițiile legii.
Se introduce obligația efectuării recepției parțiale atunci când lucrările nu sunt finalizate în termen, pentru stabilirea impozitelor aferente. Structurile de specialitate din primării vor transmite compartimentelor fiscale informațiile din autorizațiile de construire, inclusiv suprafețele și termenele, indiferent dacă recepția finală a avut loc sau nu. Proprietarii trebuie să notifice autoritățile locale cu cel puțin 10 zile înainte de expirarea autorizației în caz de neîncepere sau imposibilitate de finalizare a lucrărilor, pentru a evita impunerea fiscală.
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a OUG, autoritățile administrației publice locale trebuie să aprobe proceduri privind organizarea și exercitarea controlului în autorizarea și executarea lucrărilor de construcții, precum și urmărirea modului de îndeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcții, cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile.
În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei OUG, autoritățile administrației publice locale au obligația de a aproba proceduri privind organizarea și exercitarea controlului referitor la disciplina în autorizarea și executarea lucrărilor de construcții.
Consolidarea schimbului de informații fiscale și introducerea unor condiții suplimentare pentru transferul de proprietăți.
Se instituie obligația organelor fiscale centrale și locale de a face schimb de date privind sursele de venit și tranzacțiile imobiliare sau auto, prin protocolul de aderare la sistemul informatic PatrimVen incluzând și informațiile notariale.
Dobândirea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și mijloacelor de transport este condiționată de prezentarea certificatului de atestare fiscală sau de verificarea electronică a obligațiilor fiscale, iar actele încheiate cu încălcarea acestor condiții sunt nule de drept.
Circulația pe drumuri publice
Pentru a se reduce cu o treime perioada de suspendare, contravenientul trebuie să achite la bugetul local toate obligațiile de plată din amenzile contravenționale care i-au fost aplicate în calitate de conducători de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie.
În cazul în care nu achită amenzile de circulație în termen de 90 de zile de la comunicarea/înmânarea procesului-verbal, se suspendă dreptul de a conduce (1 zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei datorați). Procedura efectivă de aplicare se stabilește de Guvern, la propunerea MAI, MF și MDLPA, în termen de 60 de zile, prin hotărâre de Guvern. Prin îndeplinirea perioadei de suspendare nu se stinge obligația de plată. (1 pct. Amendă 202,5 lei) Prevederea intră în vigoare în 6 luni. Normele de aplicare se propun de MAI/MF/MDLPA spre aprobare Guvernului.
Actualizarea cuantumului amenzilor, introducerea unor reguli procedurale suplimentare și consolidarea mecanismelor de colectare a acestora.
Se actualizează limitele maxime ale amenzilor ce pot fi stabilite prin hotărâri ale autorităților locale: 10.000 lei pentru consiliile județene (fost 5.000 lei) și Consiliul General al Municipiului București, respectiv 5.000 lei (fost 2.500 lei) pentru consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor.
Se introduce obligația ca, în lipsa prezenței contravenientului sau în cazul refuzului de primire a procesului-verbal, aceste împrejurări să fie înregistrate audio-video; (caz în care se consideră comunicat), altfel, comunicarea se face în termen de cel mult două luni de la întocmire.
Pentru amenzile în domeniul urbanismului, se permite achitarea a jumătate din cuantumul aplicat de agentul constatator în termen de 15 zile, cu excepția cazurilor de lucrări executate fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia.
Modificări privind drepturile persoanelor cu dizabilități și venitul minim de incluziune
Se instituie posibilitatea executării silite a indemnizației pentru persoanele cu handicap grav sau a părinților sau reprezentanților legali ai acestora pentru neplata impozitelor și taxelor locale.
Procedură: Organele fiscale locale emit până la 10 ianuarie, 10 aprilie și 10 octombrie ale fiecărui an, titlurile executorii privind impozitele și taxele locale restante, precum și accesoriile aferente acestora pe care le comunică și rețin din indemnizațiile acestora în limita a maxim 1/3 din aceasta.
Se instituie posibilitatea executării silite a venitului minim de incluziune pentru plata impozitelor și taxelor locale. Procedură: Reținerea din sumele acordate cu titlu de venit minim de incluziune a sumelor datorate cu titlu de impozite și taxe locale se realizează de către agențiile teritoriale (AJPIS), la solicitarea organelor fiscale locale pe baza titlurilor executorii emise ca la procedura de mai sus în limita a maxim 1/3 din aceasta.
Implementarea plăților online prin Sistemul Național Electronic de Plată Online (SNEP).
În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a OUG, toate UAT-urile trebuie să se înregistreze în SNEP. Neînregistrarea atrage sistarea alimentării cu cote și sume defalcate de la bugetul de stat, reluarea plăților fiind condiționată de conformare.
Numărul de DECESEl-a depășit pe cel al NAȘTERILOR,anul trecut, în aproape toate județele României. Județul Hunedoara se află pe LOCUL 3 în TOP-ul național al județelor cu cel mai mare declin natural al populației.
Teleorman are cel mai mare declin natural (- 11, 42), fiind urmat de județele Brăila (−8,76), Hunedoara (−7,79), Olt (−7,26), Mehedinți (−7,21), Caraș-Severin (−7,12) și Buzău (−7,12).
În aceste județe se înregistrează un ritm de declin sever, prin comparație cu alte zone ale țării unde valorile negative sunt moderate.
Județele Suceava (−0,47), Iași (−0,89) și Bistrița-Năsăud (−0,95) sunt singurele care au un spor negativ sub valoarea de – 1.
Conform statisticii, Ilfov este unicul județ în care sporul natural este pozitiv.
Rata sporului natural este negativă în aproape toate județele. Rata se calculează în funcție de numărul de născuți-vii și decedați, raportat la 1.000 de locuitori. Cel mai mare declin al populației se înregistrează în județele din sudul țării.
