Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, este invitată de către PSD luni, 23 februarie, la Ora Guvernului, în plenul Camerei Deputaţilor. Tema dezbaterii este ”Responsabilitatea ministrului pentru blocarea investiţiilor strategice ale statului – cazul Acumulării Mihăileni de pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara”.
Plenul Camerei Deputaţilor o are invitată, luni, la Ora Guvernului, de la ora 16:00, pe Diana Buzoianu, ministrul Mediului, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD.
Aceştia au solicitat prezenţa ministrului Mediului în plen pentru prezentarea unor teme de interes major pentru viaţa economică, socială, precum şi pentru securitatea energetică şi interesele strategice ale României: „Responsabilitatea ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru blocarea investiţiilor strategice ale statului român – cazul Acumulării Mihăileni de pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara”.
ACTUALIZARE LUNI – ora 14:04: Ministerul Mediului a transmis oficial că Diana Buzoianu nu va participa la reuniunea parlamentară „Ora Guvernului” și cere reprogramarea ședinței pentru luni, 2 martie, la ora 16:00.
Reamintim că președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor (PSD), a cerut public demisia ministrului Diana Buzoianu, după blocarea lucrărilor la barajul Mihăileni.
„Sper ca de această doamnă ministră a Mediului să nu mai auzim mult timp de ea la Ministerul Mediului și sper că are tăria de caracter să iasă la televizor să își ceară scuze pentru ce s-a întâmplat la Hunedoara.” – a declarat președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor.
În plină criză energetică, ONG-ul Declic a blocat definitiv un proiect de interes național, realizat în proporție de 90%, cu rol esențial în prevenirea inundațiilor pe Crișul Alb și în asigurarea sursei de apă pentru comunitățile din zonă.
Pe 16 februarie 2026, Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv autorizația de construire emisă în 1987 pentru Acumularea Mihăileni, în urma procesului intentat de Asociația Declic.
Lacul de acumulare de la Mihăileni are ca obiectiv principal asigurarea cu apă a municipiului Brad şi a comunelor din aval, preluarea viiturilor de pe versanţi şi protejarea comunităţilor locale împotriva inundaţiilor.
Dacă barajul era gata, nu mai existau inundații pe Crișul Alb. Sute, mii de case și terenuri sunt inundate în fiecare an.
19 mai 2021 – inundații pe Crișul Alb, în Mihăileni, Buceș, Vața de Jos, Baia de Criș, sute de hectare inundate, zeci de gospodării afectate. Foto: Prefectura județului Hunedoara
Barajul a fost gândit pentru alimentarea cu apă a municipiului Brad și a tuturor comunelor din zonă, până la limita cu județul Arad. Acum, odată cu blocarea finalizării barajului, există riscul să nu mai poată fi asigurată alimentarea cu apă potabilă în zona Bradului.
Chiar înainte de finalizarea sa, barajul de la Mihăileni a redus riscul de inundații pentru aproximativ 17.000 locuitori din Crișcior, Brad și Vața de Jos, în ianuarie 2024 și mai 2025.
19 ianuarie 2023 – inundații pe Crișul Alb, în comunele Baia de Criș și Vața de Jos, 130 de hectare de terenuri agricole afectate. Foto: Prefectura județului Hunedoara
Cum ajung ONG-uri care sfidează interesul național, precum Declic, să influențeze decizii majore cu impact economic și social semnificativ, fără niciun fel de responsabilitate publică?
Care este scopul lor? Care este miza acestor acțiuni de gherilă, de hărțuire permanentă, menite a submina sau întârzia orice acțiune de dezvoltare a României? Cine profită?
De ce SRI, SIE și alte servicii de informații care ar trebui să apere interesul național nu-și fac treaba, luând urma banilor cu care sunt finanțați acești eco-teroriști din ONG-urile de mediu?
La capătul firului ar putea descoperi interese economice și politice majore, agenți statali sau non-statali ostili României.
Sau ar putea găsi doar niște nenorociți autohtoni, fanatizați, sectanți eco spălați pe creier, care dacă nu pot face ceva bine în viața lor, măcar ceva rău să facă.
Puteți să fiți mulțumiți, decerebraților!
Veți avea pe conștiință mii de oameni care își vor vedea agoniseala de o viață luată de viiturile de pe Crișul Alb! Și pe cei, la fel de mulți, din zona Bradului, care nu vor avea acces la apă potabilă. Și o țară întreagă care plătește cel mai mare tarif la energia electrică din Europa, după ce acțiuni similare au fost întreprinse de ONG-urile de mediu pentru toate hidrocentralele de pe teritoriul României. Bravo, ați reușit!
Până când serviciile cu rol în asiguraea securității naționale se vor trezi din letargie, se impune ca PRIORITATE ZERO:Legea pentru transparența finanțării ONG-urilor!
Alin Bena
P.S.: Și ca să ne aducem aminte cine s-a zbătut să rezolve problema și pe cine a durut în p***:
Ce conține REFORMA în ADMINISTRAȚIE, în varianta agreată în Coaliție: proiectul de OUG aduce tăieri de posturi și plafonări de cheltuieli, dar și excepții (pentru Educație, Sănătate și Apărare).
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a pus miercuri în consultare publică proiectul de Ordonanță de urgență privind reforma în administrație.
Este vorba despre varianta agreată de coaliția de guvernare, document care prevede reduceri de posturi și de cheltuieli de personal, cu excepții pentru domenii considerate esențiale.
Principalele puncte din proiectul de OUG privind reforma administrației – sintetizate pe piloni de reformă (structură, personal, fiscal-bugetar, excepții, măsuri conexe):
1) Reduceri de personal și de cheltuieli
Nucleul dur al reformei:
scăderea cu 10% a posturilor efectiv ocupate în administrația publică locală
Reducerea rezultă din:
scăderea cu până la 30% a numărului maxim de posturi aprobate la UAT-uri
scăderea cu 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală
➡️ Scop: ajustare bugetară + aparat administrativ „mai suplu”
2) Tăieri în aparatul demnitarilor și în cabinetele primarilor și președinților de Consilii Județene
Eliminarea / reducerea masivă a posturilor de:
consilieri personali
personal din cabinete
Impact estimat: peste 6.000 posturi de consilieri eliminate, dintr-un total de peste 10.000.
➡️ Măsură simbolică politic, dar și cu impact bugetar.
3) Excepții de la reducerile de personal
Domenii exceptate de la tăieri directe de posturi:
Sănătate
Educație
Cultură
Apărare
Ordine publică
Securitate națională
Servicii de ambulanță
⚠️ Dar: vor avea măsuri compensatorii, nu scutire totală de ajustări.
4) Măsuri compensatorii sectoriale
Exemple din proiect:
Apărare / ordine publică
Creșterea vârstei de pensionare pentru militari.
Educație
Reducerea sporului de doctorat.
Sănătate
Nou sistem de clasificare a spitalelor.
Salarizare corelată cu performanța.
➡️ Logica: economii indirecte, nu concedieri.
5) Reformă fiscală locală (componentă conexă)
Proiectul include și măsuri pentru finanțele locale:
Reduceri de impozite pentru anumite categorii:
–50% impozit pentru persoane cu dizabilități la prima locuință / mașină.
–25% impozit pentru locuințe mai vechi de 50 ani.
➡️ Ajustări menite să compenseze creșterile de taxe intrate la 1 ian. 2026.
6) Ținta macro: reducerea deficitului
Documentul face parte din pachetul fiscal-bugetar mai larg:
Reducerea cheltuielilor publice.
Creșterea sustenabilității financiare a UAT-urilor.
Contribuție la ajustarea deficitului bugetar.
7) Filosofia administrativă declarată
Conform expunerii de motive și declarațiilor ministeriale:
Administrație „mai suplă și mai eficientă”.
Mai multă descentralizare spre local.
Îmbunătățirea serviciilor publice.
Vezi AICI documentul oficial publicat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
Activiștii de mediu blochează definitiv, printr-o decizie a instanței, proiectul hidrotehnic „Acumularea Mihăileni de pe râul Crișul-Alb, județul Hunedoara”, realizat în proporție de 90%
Proiectul hidrotehnic de la Mihăileni demarat în anul 1987, ca obiectiv de investiţii de interes naţional şi utilitate publică, rămâne fără autorizația de construire, potrivit hotărârii Curții de Apel Cluj pronunțată în data de 16 februarie și rămasă definitivă. Instanța superioară din Cluj a admis recursul formulat de Asociația Declic, la capătul unui proces care s-a derulat pe parcursul mai multor ani și în care Consiliul Județean Hunedoara este parte.
În acest context, lucrările la investiția de la Mihăileni sunt definitiv blocate. Președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, atrage atenția asupra pericolului major social, economic și de mediu asupra comunităților din zonă, odată cu sistarea lucrărilor rămase de executat.
„În baza prevederilor legale, am solicitat Instituției Prefectului întrunirea Comisiei de Dialog Social de la nivelul Județului Hunedoara, cu participarea tuturor factorilor responsabili în derularea acestui proiect. Pe această cale, fac apel la parlamentarii de Hunedoara, la instituțiile abilitate să se implice în gestionarea acestei situații critice. Pe lângă armonizarea legislației privind obiectivele de interes național este nevoie și de soluții concrete, astfel încât astfel de investiții să nu mai întâmpine blocaje majore.
România și județul Hunedoara nu își permit să piardă această investiție de la Mihăileni, aflată aproape de finalizare și ale cărei lucrări s-au derulat constant pe parcursul anilor, în baza fondurilor alocate de către Guvern. Corpul principal al barajului este finalizat în proporție de 100%, plus alte câteva obiective prevăzute în proiect și au mai rămas de executat câteva lucrări conexe (amenajarea lacului, căi de acces, punere în exploatare).
În anul 2022, am transmis Guvernului României un Memorandum din partea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Hunedoara prin care atrăgeam atenția asupra impactului negativ pe care îl are acțiunea în instanță a asociației de mediu, care a solicitat la vremea respectivă demolarea barajului. Am revenit periodic cu solicitări către Guvern prin care ceream finalizarea acestor lucrări, prin alocarea fondurilor necesare. Ultimul demers a fost realizat în noiembrie 2025, printr-o Scrisoare deschisă transmisă președintelui României, Nicușor Dan, și reprezentanților Guvernului României”, declară președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor.
În răspunsul primit în data de 16 decembrie 2025 din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, se arată că Acumularea de la Mihăileni are un rol esențial în cadrul sistemului național de gestionare a resurselor de apă și al prevenirii riscurilor hidrologice, precum și beneficii pentru comunitățile și economia locală din zona Bradului, stări de fapt pe care le-am subliniat la rândul nostru.
În documentul remis Consiliului Județean Hunedoara, Ministerul Mediului susține includerea barajului de la Mihăileni în categoria Obiectivelor de Strategie și Interes Național, în domeniul resurselor de apă, protecției împotriva riscurilor naturale și al securității energetice.
Obiectivele care stau la baza realizării acestei investiții constau în asigurarea necesarului de apă pentru populație și pentru zona industrială, pro¬ducerea de energie electrică (inclusiv prin cons¬truc¬ția de microhidrocentrale) și apărarea împo¬triva inundațiilor pentru un sector întins al râului Crișului Alb, respectiv Mihăileni-Gurahonț.
Funcționarii din administrație. Funcționari publici sau personal contractual care lucrează în primării sau consilii județene. Ultimii oameni!
Ăștia ar trebui dați afară, aruncați pe drumuri. Viermi bugetari. Căpușe nerușinate. Fac umbră pământului degeaba. Respiră aerul oamenilor.
Bugetul are o gaură de 30 de miliarde de euro și funcționarii ăștia mai au nerușinarea să existe?
Afară cu ei! Consumă bani. Căci, ce să vezi, nerușinații au și pretenția să ducă acasă un salariu, și asta în fiecare lună!
Încă din vara anului trecut, de prin iunie, e mare dezbatere: câți să plece din administrația publică? Ar fi bine ca toți să-și caute de drum, lua-i-ar dracu! Dacă nu, atunci 20% sau 25% sau 40% sau, mai bine, 45%.
Să scape Țara de sacii ăștia de nisip și să se ridice balonul peste deal, cu românii vrednici în nacelă.
Când ditamai Guvernul pune astfel problema, că trebuie dați afară angajații primăriilor ca să se facă economie, se induce, din capul locului, o idee profund nedreaptă, jignitoare și, scuzați, de căcat. Și anume că funcționarii ăștia n-ar fi decât o adunătură de oameni buni de nimic, care și-au găsit adăpost călduț sub acoperișul primăriei și altceva nu fac decât să consume, pe degeaba, banii oamenilor.
Un fel de șoareci care și-au făcut cuib în sacul cu grăunțe, ronțăie recolta și nu mai scapi de ei.
Guvernul nu vorbește despre reducerea angajaților din administrație pentru a face administrația mai eficientă, în beneficiul cetățenilor. Ceea ce ar fi corect. Administrația poate funcționa cu mai puțini oameni, mai motivați profesional și financiar. Într-un sistem care să recompenseze performanța (da, inclusiv financiar) și să penalizeze lipsa de rezultate și incompetența (da, inclusiv financiar). Dar nu EFICIENȚA administrației e scopul reformei.
Nu, Guvernul pleacă de la ideea că angajații în administrație sunt doar o gașcă uriașă de profitori, aciuați la mălai. Un număr de dăunători. Cu cât mai mulți omori din ei, din acești dăunători paraziți, cu atât mai bine. Fie măcar 45%, tot scapi de aproape jumătate din viermii ăștia.
Acum s-au înțeles, se pare, să reducă cu 10% anvelopa salarială pentru acești întreținuți ai societății. Adică reduceri de salarii, de sporuri sau alte beneficii și, inevitabil, concedieri. Guvernul anunță că pachetul privind reforma administrației publice va fi adoptat, la finele acestei săptămâni, prin Ordonanță de Urgență – și nu prin asumarea răspunderii în Parlament, care poate fi o procedură puțin riscantă.
Întrebați pe oricine lucrează într-o primărie. Au ajuns să se rușineze oamenii de locul lor de muncă, să meargă furișat, aduși de umeri, ca unii care poartă povara disprețului societății. Aici i-a adus propaganda care îi arată cu degetul, ca pe ultimii oameni, că din vina lor e gaura aia în buget, că de-aia-s românii săraci.
În timp ce adevărații profitori ai jafului național își freacă mâinile și își numără averile.
Toți știu unde sunt adevărații hoți, tâlhari și nenorociți. Îi vedeți des la televizor. Îi vedeți, în continuare, beneficiari ai ajutoarelor guvernamentale uriașe. Beneficiari ai clemenței justiției – cel mai recent caz fiind al fraților Micula, pentru care instanța a decis ridicarea sechestrului asigurator pe bunuri de 1,29 miliarde de lei. Statul român încerca să recupereze peste 300 de milioane de euro plătiți firmelor din grupul European Drinks & Food și magnaților Ioan şi Viorel Micula, sumă care a fost declarată ajutor de stat ilegal, de Tribunalul UE.
Dar e mai profitabil să scuipi pe o întreagă categorie socială, a funcționarilor din administrație, și să o scoți vinovată pentru situația în care a ajuns bugetul României.
Oamenii ăia, cei mai mulți dintre ei, au dat concurs ca să ocupe un post în primărie. Examen. Nuuu, domne, lasă că știm noi, îs puși politic. Sunt și de-ăștia? Da. Sunt fiice, surori, verișoare, amante? Sunt. Pile? Esteee! Sunt și unii care freacă țiparul prin instituție? Da, sigur.
Să ne înțelegem: o scuturare a copacului în primării e necesară. Organigramele pot fi mai suple. Reforma e necesară DACĂ duce la o eficientizare a serviciilor oferite cetățenilor. Altfel, beneficiul strict financiar e o picătură în ocean.
Dar să induci în societate ideea că funcționarii din administrație sunt doar un roi de lăcuste ce trebuie stârpite este profund nedrept pentru niște oameni care muncesc, cu bună credință, pentru un salariu. Și jignitor pentru ei. Sunt oameni cu școală, care muncesc, în baza unui cotract de muncă, pentru un angajator. În acest caz, Primăria sau Consiliul Județean.
Și nu, dragi cetățeni revoltați, în gură cu sloganul ”noi te plătim, bă”! Nu-i plătiți voi. Voi plătiți taxele și impozitele pe care vă obligă legea să le plătiți. Și ei plătesc la fel. Pe ei îi plătește angajatorul, la fel cum vă plătește și pe voi, pentru o muncă prestată. Contractul lor nu e cu cetățenii, ci cu instituția care i-a angajat.
Și, apropo de salariu. Un consilier superior gradul I, studii superioare, vechime în muncă peste 30 de ani, în primăria municipiului reședință de județ, duce acasă, la sfârșitul lunii, un salariu SUB salariul mediu net pe economie. Mai nou, cu aproape 1.000 de lei SUB salariul mediu net pe economie (salariul mediu net pe economie a atins valoarea de 5.914 lei în luna decembrie 2025, conform datelor INS, publicate în februarie 2026). Și nu mai poate avansa profesional, că nu mai are cum. E maximum de performanță profesională pe care o poate atinge. E cu capul în tavan. Punct. Capăt de drum pentru viermele bugetar, căzut SUB media salariului mediu net din România.
Curtea de Apel Alba Iulia a dat câștig de cauză SC Deva Gold SA, în procesul intentat de aceasta Guvernului României, pentru prelungirea licenței de exploatare a zăcământului aurifer de la Certej, județul Hunedoara.
Guvernul României este obligat de instanța de judecată, prin soluția pronunțată miercuri, 11 februarie, ”să adopte cu celeritate hotărârea de guvern prin care să aprobe Actul adiţional nr. 11/2024 de prelungire a licenţei nr. 534/1999.”
CE PREVEDE SOLUȚIA INSTANȚEI, PE SCURT:
”Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată prin întâmpinare de pârâtul Guvernul României.
Admite petitul principal al acţiunii formulate de reclamanta DEVA GOLD S.A., cu sediul social în (…)având (…) şi CUI (…), cu sediul procesual ales la SCA Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, în (…), în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, cu sediul în Bucureşti, Palatul Victoria, Piaţa Victoriei, nr. 1, sector 1.
Obligă pârâtul să adopte cu celeritate hotărârea de guvern prin care să aprobe Actul adiţional nr. 11/2024 de prelungire a licenţei nr. 534/1999.
Respinge petitul principal al acţiunii formulate de reclamanta DEVA GOLD S.A., cu sediul social în (…), având (…)şi CUI (…),cu sediul procesual ales la SCA Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, în (…), în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, cu sediul în Bucureşti, bdul Dacia, nr. 59, sector 1, ca nefondată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la Curtea de Apel Alba Iulia, sub sancţiunea nulităţii.
Pronunţată azi, 11 februarie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, de către grefa instanţei.”
La termenul anterior, din 9.02.2026, instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie accesorie a petentei Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu.
Proiectul minier de la Certeju de Sus, județul Hunedoara, este blocat de aproape un an și jumătate de indolența unor funcționari guvernamentali, guturaiul premierului Ciolacu, ostilitatea agresivă a unui obscur ONG din Cluj și lentoarea sistemului de justiție românesc.– citește AICI.
Acest cumul de factori a făcut ca licența de exploatare să expire, deși toate documentele fuseseră depuse de Deva Gold la termenele legale iar prelungirea licenței de exploatare trebuia să fie o simplă formalitate birocratică, toate cerințele fiind îndeplinite.
Proiectul minier de exploatare a aurului de la Certeju de Sus, județul Hunedoara, prevede investiții totale estimate la UN MILIARD de euro. Noul investitor, fondul de investiții Varvara Development Group, va realiza o exploatare fără cianuri, cu tehnologii moderne și un impact redus asupra mediului.
Fără cianuri și fără iazuri de decantare
Una dintre principalele modificări anunțate în noul proiect de exploatare vizează renunțarea totală la utilizarea cianurii. Procesul tehnologic se va baza exclusiv pe o tehnologie de flotație prin care se obțin concentrate aurifere, eliminând riscul poluării cu substanțe toxice. În plus, deșeurile vor fi depozitate în halde semiuscate, nu în iazuri de decantare, iar suprafața totală afectată va fi redusă la circa 250 de hectare, față de aproape 494 de hectare, cum era prevăzut inițial.
Beneficii economice și impact local
Proiectul prevede crearea a până la 1.200 de locuri de muncă în faza de construcție și a cel puțin 700 de posturi permanente în perioada de exploatare. Statul român, prin participația sa de 19,25% în Deva Gold SA, ar urma să beneficieze de circa 255 de milioane de euro din taxe, impozite și redevențe în primii 15 ani.
Două ansambluri auto s-au ciocnit pe autostrada A1, în apropiere de Șoimuș, marți, la orele prânzului
Pompierii detașamentelor Deva și Orăștie au fost solicitați pentru gestionarea unei situații de urgență generate de producerea unui eveniment rutier pe autostrada A1, km. 367, sens Simeria – Șoimuș.
Accidentul a avut loc între două autocamioane, care transportau cauciucuri, respectiv sulfat de amoniu (aproximativ 23 de tone).
În urma coliziunii, câțiva saci în care se afla sulfat de amoniu au cedat și o parte din încărcătură a ajuns pe carosabil.
Foto: ISU Hunedoara
Conducătorii auto sunt în afara oricărui pericol și nu există scurgeri de combustibil pe șosea.
Pentru protejarea participanților la trafic, pompierii au constituit imediat un perimetru de siguranță de minim 300 de metri, circulația a fost restricționată și s-au creat două dispozitive de protecție.
Concomitent, a fost anunțată Garda de mediu și se analizează soluțiile alternative pentru preluarea încărcăturii.
Foto: ISU Hunedoara
La fața locului acționează 24 de pompieri militari cu trei autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autospecială pentru munca operativă și două ambulanțe SMURD.
Misiunea este în dinamică – a transmis ISU Hunedoara.
VIDEO: ISU Hunedoara
ACTUALIZARE: Începând cu ora 13:15, s-a reluat traficul pe sensul Deva – Orăștie.De la ora 13:45, pe sensul Orăștie – Deva, se circulă doar pe banda a 2-a. Se estimează reluarea normală a circulației la ora 16, estimativ.(DRDP Timișoara)
ȘTIREA INIȚIALĂ:
Traficul este întrerupt, marți la prânz, pe ambele căi de rulare pe Autostrada A1, la kilometrul 367, pe sensul Sibiu – Deva, în zona localității Șoimuș, județul Hunedoara, ca măsură de prevenție, în urma unei coliziuni între două ansambluri auto.
Traficul este deviat la km 354, sensul Sibiu – Deva, prin nod Simeria pe DN 7, și la km 369, sensul Deva – Sibiu, prin nod Șoimuș pe DN 76.
Incidentul nu s-a soldat cu victime.
Pentru efectuarea cercetărilor, traficului a fost închis pe ambele căi – informează Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române și DRDP Timișoara.
Prim-ministrul Ilie Bolojan s-a întâlnit, joi, la Palatul Victoria, cu reprezentanţii companiei Mass Global Energy Rom, în contextul dezvoltării centralei electrice pe gaze naturale de la Mintia (județul Hunedoara), unul dintre cele mai importante proiecte energetice din România.
Guvernul susţine accelerarea proiectului strategic de la Mintia şi noile investiţii în stocarea energiei electrice, informează Executivul. Potrivit companiei, obiectivul proiectului de la Mintia este atingerea, în acest an, a unei capacităţi instalate de 1.700 MW, centrala urmând să devină, la finalizare, cea mai mare centrală electrică pe gaze din Uniunea Europeană, pe un singur amplasament.
Guvernul precizează că discuţiile de joi s-au concentrat asupra stadiului actual al proiectului, a calendarului de implementare şi a colaborării dintre autorităţile române şi investitor, în vederea atingerii obiectivelor naţionale de securitate energetică, în contextul evoluţiilor regionale şi europene.
Potrivit companiei, obiectivul proiectului de la Mintia este atingerea, în acest an, a unei capacităţi instalate de 1.700 MW, centrala urmând să devină, la finalizare, cea mai mare centrală electrică pe gaze din Uniunea Europeană, pe un singur amplasament. Până în prezent, la Mintia au fost investiţi aproximativ 1,2 miliarde de euro, proiectul fiind realizat cu echipamente de ultimă generaţie.
Testele pentru punerea în funcţiune a turbinelor pe gaz sunt programate pentru acest an, iar producţia de energie electrică este estimată să înceapă în septembrie 2026, arată compania.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanţa proiectului pentru creşterea capacităţii de producţie a energiei electrice şi pentru stabilitatea Sistemului Electroenergetic Naţional, arătând că Guvernul va continua să sprijine implementarea investiţiei şi buna coordonare instituţională.
Un punct distinct al discuţiilor l-a reprezentat racordarea centralei la reţelele de gaze naturale şi energie electrică. A fost subliniată importanţa accelerării lucrărilor de finalizare a conexiunii la Sistemul Energetic Naţional, realizate în colaborare cu Transelectrica, pentru respectarea calendarului de punere în funcţiune a centralei. Finalizarea racordărilor va permite funcţionarea centralei la capacitate maximă, cu un consum anual estimat de până la 2,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale, precizează sursa citată.
Premierul Ilie Bolojan a transmis că Guvernul va sprijini finalizarea racordării la reţeaua Transelectrica în cel mai scurt timp.
În cadrul întâlnirii, Mass Global Energy Rom a anunţat intenţia de a dezvolta în România o nouă investiţie în capacităţi de stocare a energiei electrice de tip BESS (Battery Energy Storage System), în valoare de aproximativ 1 miliard de euro. Proiectul ar urma să aibă o capacitate totală de 2.500 MW, distribuită în patru–cinci locaţii, inclusiv la Mintia. Proiectul are ca obiectiv echilibrarea sistemului energetic şi furnizarea de energie în orele de vârf, la preţuri accesibile pentru cetăţeni.
La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, prim-ministrul Ilie Bolojan, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, şi consilierul de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, Raul Gutin. Foto: Facebook/Guvernul României
Proiectul centralei pe gaze de la Mintia este un obiectiv strategic de importanţă naţională, cu impact semnificativ asupra securităţii energetice a României, diversificării surselor de producţie şi dezvoltării economice regionale. Investiţia va genera locuri de muncă în fazele de construcţie şi operare, va susţine economia locală din judeţul Hunedoara şi din regiune şi va contribui la modernizarea infrastructurii energetice, în linie cu tranziţia către tehnologii mai eficiente şi mai puţin poluante.
PNL i-a transmis clar lui Ilie Bolojan, ieri, de la Vila Lac: poți sta la Palatul Victoria, dar lasă partidul în pace! Reformele se opresc la ușă.
Înfrângere internă majoră pentru președintele PNL, Ilie Bolojan: nu poate schimba șefii filialelor care au tras partidul în jos la alegeri. A vrut să taie, i s-a spus să numere. Pentru decapitarea ultimelor 10 filiale neperformante era nevoie de două treimi din voturi. A strâns doar 34 de voturi. Nouă abțineri. Șapte voturi împotrivă. Restul – priviri în tavan și mâini în buzunare.
Și asta deși, la Congresul PNL de anul trecut, partidul a reintrodus în statut, la propunerea lui Ilie Bolojan, regula ca președinții celor 10 filiale cu cele mai slabe rezultate din țară să fie demiși din funcție.
Statutul PNL? Nu e pentru prima oară când e încălcat. Chiar de către conducerea PNL – vezi AICI și AICI.
Mesajul politic al baroneților PNL a fost clar: schimbarea se face doar dacă deranjează pe toată lumea suficient de puțin. Pragul n-a fost atins. Reforma a murit pe procedură, ca orice schimbare incomodă în PNL.
Bolojan a insistat pe București. Capitala, marea gaură neagră electorală a liberalilor. Aici ar fi urmat să fie destituiți președinții organizațiilor de la sectoarele 2, 3, 4 și 5. N-a ținut. Liderii partidului au preferat continuitatea eșecului în locul riscului de a supăra baronii locali.
După vot, realitatea e simplă: sprijinul lui Bolojan în partid e subțire. Foarte subțire. Un singur prim-vicepreședinte i-a fost alături – Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei. Restul au ales confortul tăcerii.
Ca să nu pară chiar o execuție, PNL i-a mai dat un vot: 47 „pentru” ca Bolojan să continue ca premier, trei „împotrivă”. Un vot de susținere care nu valorează mare lucru. E vechiul obicei penelist: te aplaudă pe față și îți trag scaunul pe la spate.
Decizia cu adevărat importantă nu era despre guvernare. Era despre partid. Despre schimbarea conducerilor celor patru organizații de sector din București și din șase județe (Buzău, Ialomița, Covasna, Harghita, Vaslui și Galați), cu rezultatele electorale cele mai proaste. Acolo a pierdut Bolojan. Acolo i s-a spus „nu”.
Concluzia e limpede: Ilie Bolojan poate guverna România. PNL îl lasă. Dar PNL nu-l lasă să conducă PNL.
Reforma reală a administrației locale nu înseamnă concedieri arbitrare sau tăieri de salarii, cireorganizare administrativ-teritorială (comasări de comune, retrogradări de orașe).
Reducerea naturală a aparatului bugetar ar veni ca efect al comasării UAT-urilor: primării care dispar, organigrame mai mici, nu concedieri „din topor”.
Multe orașe din România sunt orașe doar pe hârtie: de fapt sunt comune electrificate și (aproape) asfaltate, dependente financiar de stat, fără economie reală.
Curtea de Conturi confirmă problema: aproximativ 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori și ar trebui retrogradate la statutul de comune, ceea ce ar reduce automat cheltuielile salariale.
Blocajul este politic, nu tehnic: nimeni nu vrea să-și asume costul electoral al „retrogradării” unei localități sau al comasării ei cu alta.
Tăierile procentuale de posturi din administrația locală sunt o falsă reformă, cu impact bugetar mic și efecte sociale discutabile (șomaj plătit tot de stat).
România suferă de o eroare structurală: prea multe județe, orașe și comune pentru populația și resursele existente; fiecare „piesă” vrea aparat propriu și privilegii.
Există localități absurde ca dimensiune și funcționare, exemplul extrem fiind comuna Bătrâna (județul Hunedoara): 88 de locuitori, primar, viceprimar, 9 consilieri, proiecte „moderne”, dar fără electricitate în cătune.
Administrații care nu se pot susține singure trăiesc din subvenții, fără să administreze, în realitate, mare lucru.
Concluzia-cheie: reforma adevărată cere curaj politic, viziune și asumare, nu mimarea schimbării prin concedieri și tăieri de salarii.
Adevărata reformă a administrației publice locale nu este să dai oamenii afară din primării, pe criterii arbitrare și subiective, sau să le tai salariile, din pix, ci să reorganizezi teritorial România.
Și atunci vor pleca în mod natural și funcționarii din primării, pentru că unele primării nu vor mai exista deloc, când se vor comasa două-trei comune învecinate iar alte primării se vor restrânge la organigramă, pentru că nu vor mai avea de administrat orașe ci doar comune.
Aceasta este reforma structurală serioasă, care aduce importante economii bugetului României, nu salariile unor funcționari concediați ici și colo – și, apropo, care vor fi plătiți în continuare (unii dintre ei) tot din bugetul statului, de la capitolul indemnizații de șomaj.
Adevărul? Iată-l: jumătate din orașele României nu mai sunt orașe decât pe hârtie. În realitate, sunt sate cu asfalt în centru, niște comune electrificate și bugete care atârnă de buzunarul statului ca un copil neajutorat de gâtul părinților.
Curtea de Conturi spune clar: Circa 55% dintre orașele din România nu mai au populație suficientă pentru a îndeplini criteriile demografice prevăzute de lege pentru a avea statutul de oraș, adică 10.000 de locuitori. Acestea trebuie retrogradate la statutul de comună, conform legii. Iar cheltuielile cu salariile angajaților din primării vor avea o scădere semnificativă, corespunzătoare trecerii de la oraș la comună.
Dar nimeni nu o face, căci nimeni nu are curajul politic ca, în mandatul lor de primari, parlamentari, miniștri, ce or mai fi ei, mândrul oraș să decadă la statutul de comună. O să îi toace mărunt adversarii politici în campaniile electorale: din orășeni cu ciubote ne-ați făcut săteni desculți!
Adevărata reformă administrativă nu e să dai afară 10% din funcționarii primăriilor, ca să cârpești una dintre găurile mărunte din buget, cu salariile astfel economisite. Reforma este să vezi tabloul de ansamblu, să vezi că ai o eroare de structură. Reforma este să recunoști că România e un puzzle desenat prost, unde fiecare piesă vrea propriul primar, viceprimar, consiliu, mașină de serviciu și secretară.
Să fim sinceri: avem comune care nu-și pot plăti salariile fără perfuzii financiare de la Guvern și orașe care nu mai au nici măcar farmacie, dar au director la căminul cultural, plătit de primărie. Avem primării cu trei angajați la „compartiment dezvoltare durabilă” într-o localitate unde singurul proiect e gardul școlii, care trebuie vopsit fiindcă a ruginit.
Curtea de Conturi spune politicos ce știm cu toții de mult: România trebuie redesenată. Nu cu carioca, ci cu bisturiul. Mai puține județe, mai puține comune, mai puține orașe, mai puțini primari care cred că „dezvoltarea locală” e să schimbe bordurile tot la doi ani.
Dar cine s-o facă? Cine are curajul să taie din propriul electorat? Să spună: Primare, orașul tău dispare. Va fi doar o comună. Și te comasăm cu comuna vecină. Nimeni nu are. Că vine campania electorală din 2028, doi ani și ceva ca mâine trec, iar primarii sunt singurii agenți electorali care contează cu adevărat în competițiile politice.
Reforma administrativă adevărată nu se face cu tabele Excel și cu tăieri procentuale de posturi, executate din topor. Se face cu curaj politic. Cu viziune. Cu rușinea de a mai plăti subvenții de la bugetul României unor instituții care nu administrează mai nimic, că nu mai au ce.
În județul Hunedoara există o comună cu 88 de locuitori. Este comuna Bătrâna. Urci din greu pe Valea Dobrei, pe drumuri de pământ și forestiere, prin păduri, spre cătunele izolate care compun această comună din Ținutul Pădurenilor. Cea mai mică unitate administrativ-teritorială din România.
Are primar, secretar general și NOUĂ consilieri locali (unul dintre ei este și viceprimar), toți de la același partid. În cazul unui consilier de comună, indemnizația lunară este de 966 de lei. E de mirare că Bătrâna nu are city-manager – sau poate au angajat unul, între timp.
Comuna Bătrâna are stâlpi de lemn cu fibră optică agățată pe ei (frumos proiect, frumoși bani), are pistă de biciclete (frumos proiect, frumoși bani) dar nu are curent electric în cătunele care o compun: Fața Roșie, Piatra, Răchițaua.
Din veniturile proprii, comuna își permite plata salariilor angajaților de la primărie și a câtorva cheltuieli cu bunuri și servicii. Pentru investiții, reparații, ajutoare sociale etc., banii sunt completați de Guvern și de Consiliul Județean.
În TOP 5 cu cele mai mici comune din România mai sunt Bunila (247 de locuitori) și Bulzeștii de Sus (275 de locuitori), ambele din județul Hunedoara.
Te văzui la lumânare, supărată tare, România mea!
Întrebarea e simplă: Stimați politicieni,aveți curajul să faceți reforma administrativ-teritorială a României?
Sau doar să dați oameni afară și să tăiați din salariile bugetarilor, mimând reforma?
