luni, aprilie 15, 2024
No menu items!
AcasăCulturăSfânta Cuvioasă Parascheva, prăznuită astăzi de ortodocși, este Sfânta Vineri din basmele...

Sfânta Cuvioasă Parascheva, prăznuită astăzi de ortodocși, este Sfânta Vineri din basmele românești

În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Or­todoxă de pretutindeni prăznuiește pe Cuvioasa Maică Parascheva. În chip deo­sebit, ea este cinstită în Moldova, întrucât de mai bine de 350 de ani moaștele ei se găsesc la Iași.

În limba greacă ”parascheva” (Παρασκευή) înseamnă „vineri”. De aceea, în România, Sfânta Cuvioasă Parascheva mai este cunoscută drept „Sfânta Vineri”, o apariție magică în basmele românești.

Legenda

Imaginarul popular o descrie pe Sfânta Vineri ca fiind o batrână blajină și milostivă care locuiește înspre miazănoapte, un fel de Mumă a Pământului, protectoare a animalelor sălbatice, a femeilor și a copiilor. Apare în multe dintre basmele și poveștile românilor îmbrăcată în alb, cu un toiag în mână, de multe ori plină de răni, pentru că unele femei necredincioase lucreaza de ziua ei.

A dăruit averea sa săracilor şi s-a retras în deşert

Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. Prima învă­țătură în limba română despre viața sfin­­tei o găsim în „Cartea românească de în­vă­ță­tură” a Mitropo­litului Varlaam al Moldovei, Iași, 1643.

Moștenind o mare avere de la părinți, îm­preună cu fratele ei, tânăra Parascheva a dă­ruit săracilor partea ce i se cuvenea de moș­te­ni­re și, „părăsind frumusețea acestei lumi”, s-a re­­tras „în adâncul pustiei”.

Un drum lung înapoi în lume

Într-o noapte, însă, pe când avea ca la 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîn­toar­că în locurile părintești: „Să lași pustia și la mo­șia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”. După ce a avut această vedenie, sfânta „fără de voie lăsă pustia și se întoarse în lume și la Țarigrad veni”. 

Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epi­vata, localitatea în care văzuse lumina zilei, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. „Acolo”, con­tinuă Mitropolitul Varlaam, „trudă cătră trudă și durere cătră durere adăugă, cu post și ne­dormire pe sine se înfru­mu­­seța…, cu lacrimi pă­mântul uda și se ruga: Doamne Iisuse Hris­toa­se, caută din lăcașul Tău cel sfânt; am lăsat toate și după Tine am că­lă­torit în toată viața mea. Și acum, îndură-Te Doamne, spune înge­rului blând să ia cu pace sufletul meu”. Împăcată cu sine, cu oa­me­nii și cu Dumnezeu, și-a dat astfel sufletul întru odihna Mirelui ceresc.

Moaştele Sfintei ajung la Iaşi în anul 1641

După 120 de ani, moaștele Sfintei Parascheva au cu­nos­­cut ultima stră­mutare, de data aceasta spre pământul ro­mâ­­nesc. În anul 1641, după ce binecre­dincio­sul domn Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, câr­muitorii ei de atunci, patriarhul Partenie I, zis cel Bătrân (1639-1644), împreună cu mem­­brii Sinodului său, au hotărât să-i ofere, drept re­cu­noștință, moaș­­tele Cuvioasei Parascheva „pen­­tru sfințirea și binecu­vântarea acelui loc al Bog­­daniei (Țara Moldovei, n.n.)”, după cum se spu­ne în „scrisoarea sinodi­cească”.

Racla cu cin­stitele moaș­te a fost transpor­tată cu o corabie pe Marea Nea­gră, fiind însoțită de trei mi­tropoliți greci (Ioa­nichie al He­ra­cleei, Partenie al Adrianopolului și Teo­fan al Pa­leopatrei). Ajungând la Galați, apoi la Iași, au fost întâm­pinate de Vasile Vodă Lupu, de Mi­­tro­­politul Varlaam și de episcopii de Ro­man și Huși, de cler și credincioși. În ziua de 13 iunie 1641, cinstitele moaște au fost așe­zate în minunata biserică a Mănăs­ti­rii Sfinții Trei Ierarhi, ctitoria dom­ni­torului.

Tradiţii populare şi superstiţii

În folclorul popular, este interzis lucrul în câmp, spălarea hainelor, cusutul, torsul și țesutul de Sfânta Cuvioasă Parascheva. Ea este considerată ocrotitoarea apelor. În anumite zone din România, se obișnuiește să se așeze icoana ei lângă fântâni și izvoare pentru protecție.

În plus, ea aduce ploi binefăcătoare și spor în recoltele agricultorilor.

De Sfânta Cuvioasă Parascheva, femeile însărcinate trebuie să împartă mâncare copiilor săraci pentru a avea o naştere uşoară, fără dureri.

De asemenea, se mai spune că în ziua Sfintei Parascheva nu este bine să se consume nuci, castraveți sau fructe al căror miez are formă de cruce. Acestea sunt considerate aducătoare de ghinion în această zi.

De Sfânta Parascheva se fac și previziuni ale vremii, în funcție de cum este vremea în ziua în care este prăznuită Cuvioasa, dar se ține cont și de somnul oilor. În cazul în care oile dorm strânse și înghesuite laolaltă, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă și friguroasă.

Sursa: Doxologia.ro

ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

vezi și

Comentarii recente