Ministra Mediului, Diana Buzoianu, împreună cu suita din minister, inclusiv șeful Gărzii de Mediu, la care s-a alipit și ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, și-au stricat sâmbăta cu o vizită-fulger în județele Gorj și Hunedoara.

Scopul: să ia urma hainelor second-hand, care, de fapt, ar fi deșeuri în țările din care provin.

Tricouri decolorate, chiloți rarefiați, papuci scâlciați, nădragi destrămați în cur, prosoape ciordite de prin hoteluri, bluze ciupite de molii, șosete cu degetele pe afară – mă rog, cam tot ce oferă târgurile de vechituri, la 5 lei bucata sau trei la 10 lei, ia băețiiii, calitateeee!

Spălate și purtate de cumpărători, sunt ok. Multe ”de firmă”. Ce să-ți permiți să îmbraci? Haine second-hand. Le mai cârpești și-s ca noi.

Ce nu se vinde, ajunge la gunoi.

Și aici e problema României: prea multe haine second-hand ajung la gunoi. Gunoiul poluează câmpurile noastre românești. Scurtează viața românilor.

„Sunt zeci, dacă nu sute de mii de tone, în fiecare an, care intră în România marcate ca fiind produse second-hand, care, de fapt, în realitate, sunt deşeuri. Şi trebuie să rezolvăm această problemă. Deşeurile care sunt deşeuri pentru alte state europene sunt deşeuri şi în România. Nu putem să avem acest standard dublu în care alte state vin şi aduc deşeuri în România, dar le marchează ca produse second-hand. Apoi deşeurile respective ajung pe câmpurile noastre sau la gropile de gunoi, în cele mai bune cazuri. Sau, din păcate, unele dintre ele, o parte semnificativă, arse în case. Ceea ce înseamnă o poluare pentru noi toţi, înseamnă o scurtare a vieţii pentru noi toţi”, a spus ministra Mediului, citată de Agerpres.

Ce e de făcut cu această situație intolerabilă?

O unire titanică a două ministere importante ale României, cu un unic țel: STOP intrării chiloților vechi în România!

Ministra Diana Buzoianu anunță că e în pregătire o iniţiativă legislativă a Ministerului Mediului împreună cu Ministerul Economiei ”pentru o trasabilitate foarte clară, o definiţie foarte clară şi regulamente şi măsuri foarte clare de reglementare pe zona de produse second-hand şi deşeuri.”

Adică?

”Ce ne interesează pe noi este ca produsele care astăzi intră în România cu eticheta produse second-hand să fie în mod real produse second-hand. Nu vrem să ajungă în România produse care sunt de fapt deşeuri şi care intră în România pe o grămadă de alte portiţe legislative şi apoi ne otrăvesc pe noi toţi. Ăsta este mecanismul pe care l-am gândit”, a arătat Diana Buzoianu.

Ok. Stop cârpelor de import! Stop otrăvirii românilor de către străini!

Dacă tot ne-au făcut milostenia de a coborî din înaltul cerului în județul Hunedoara, miniștrii Mediului și Economiei (USR, amândoi) ar fi putut să piardă câteva minute și pentru alte subiecte, în afară de cel al cârpelor vechi.

Cum ar fi despre proiectele miniere Certej și Rovina, pentru care ambele ministere, aflate în poziții de decizie pe subiect, manifestă un real dezinteres. Proiecte care pot relansa economic județul Hunedoara.

Nu chiloții rupți în cur sunt problema României, ci proiectele de relansare a industriei, pe care, la presiunea eco-teroriștilor din ONG-uri (cu care se cunosc bine cei doi miniștri USR, ohoho!) și cu complicitatea justiției (Curtea de Apel Cluj e campioană!), cele două ministere le țin în stand-by, pe termen nedefinit. Le-au pus capac.

Mă așteptam ca despre asta să fie vizita în județul Hunedoara a miniștrilor Mediului și Economiei. Nu să vină pe urma chiloților vechi, ci pe problemele economice majore ale județului și ale României.

Atât s-a putut.

P.S.: Cu o zi înainte de marea chiloțăreală din județul Hunedoara, ministrul Radu Miruță anunța, cu satisfacție, că a semnat hotărârea de Guvern prin care România primește licența pentru exploatarea grafitului din Gorj (județul vecin Hunedoarei). Păi dacă omul e din Târgu Jiu, se poate, nu? Oltenii cu exploatarea grafitului, hunedorenii cu problema uriașă, vitală, a chiloților uzați. Lasă aurul și cuprul să stea la locul lui în pământ, că stă bine, la Certej și Rovina.

Altă întrebare?

Alin Bena

S-a dus Nea Nelu și, la plecare, a trezit din adormire o țară de judecători ai poporului și o armie de justițiari ai pereților de feizbuc, complet și corect definiți.

Din cei 85% care l-au făcut președinte în ceața din 20 mai 1990, a mai rămas acum o oștire pitulată prin bălării, ca japonezul ăla uitat în tranșee după ce războiul se terminase demult, acoperită de revărsarea majoritară a hoardelor de cavaleri ai dreptății care dansează conga pe coșciugul moșului.

Măcinați de oprobriul public, îmbujorați de sentimentul vinovăției că au adus la putere un criminal acuzat de crime împotriva umanității la revoluție și de omor cu târnăcopul la mineriade, aceștia mai mult tac astăzi.

Din tabăra asta, a bunilor creștini care cred că nu e normal să urăști, în general, că ura te macină pe tine în primul rând, și mai cred că trebuie să fii decent în fața morții cuiva, vocile care se ridică sunt puține și înfierate cu mânie, în secunda doi: COMUNISTULE! Îi iei apărarea criminalului Ilici?

Ce e interesant este că justițiarii cei mai turbați sunt progeniturile foștilor securiști de pe vremea lui Ceaușescu, deveniți primii profitori ai regimului Iliescu. Progenituri care au crescut ca beizadelele, hrăniți sănătos, cu studii în străinătate, cu bani peșin de la tăticul securist. Și acum sunt înșurubați în sinecuri profitabile sau cu afaceri de milioane cu statul român. Unii dintre ei au ajuns miniștri. Cei mai mulți grupați în partidul incoruptibil și imaculat ce-și zice ”progresist”, aflat acum la guvernare.

În aparență, sunt niște copii râzgâiați, din ăia care care se trântesc cu curul pe jos, în stradă, că nu le ia mă-sa ciucalată Dubai. Deși dacă au vrut trotinetă electrică și aifon, le-a luat mă-sa trotinetă electrică și ultimul model de aifon.

Acești infantili în aparență sunt doar niște creaturi rapace, mereu flămânde. Cu ochii pe bani ca pe butelie și profit numai pentru ei. Cu joc de scenă și panglici colorate pentru naivii idealiști care îi urmează, că e cool să fii cu ăștia mai tinerei, mai spălăței, mai cu job la multinaționale, care vorbesc romgleza.

Formați la școala terorismului ecologist al ONG-urilor de mediu, ei propovăduiesc, ca niște falși profeți, o lume curată, în care babele să împletească șosete de lână iar bărbații să culeagă fructe de pădure și ciuperci, pe fondul sonor al greierilor din căpița de fân – model Roșia Montană, pe care au salvat-o de-au rupt-o-n paișpe!

Parcă nu e departe de tabloul pășunist pictat de mesia Călin Georgescu, nu? Păi nici nu e, că și ei și ăla au aceiași maică: Securitatea lui Ceaușescu.

Aceste creaturi, care predică psalmul că românii nu trebuie să-și valorifice resursele de aur, argint și cupru, că strică fengshuiul gândacului croitor și vulturului bărbos, n-o fac din altruism, ci din pură dorință de profit financiar uriaș.

Și fac apel, pentru a ”n”-a oară, că tot veni vorba, la serviciile de informații interne și externe ale statului român, să ia urma banilor din care sunt finanțate aceste organizații teroriste și anti-naționale, care se opun ca România să-și valorifice resursele minerale și să prospere.

Acum ei sărbătoresc cu șampanie și dansează din buric lângă catafalcul lui Iliescu, ca să-și arate bucuria că a murit comunismul, la căderea căruia ei n-au fost în stradă, să moară de gloanțele armatei în fața Catedralei din Timișoara, că erau prea mici, sugeau la sânul mamei pe vremea aia sau erau doar în proiect.

Chemările la un comportament decent, în fața morții unui personaj controversat al istoriei complicate prin care am trecut, începută cu 35 de ani în urmă, par a fi inutile. Să urăști la comandă, așa cum li se dă ordin de la partid, crează o ceață care, odată așezată pe creierașele lor hrănite de cultura de feizbuc, nu mai poate fi străpunsă de vreo rază de umanitate.

Umanitatea aia suntem pe cale de a o pierde. Și abia atunci răul pe care ni l-a făcut comunismul va triumfa cu adevărat, definitiv.

Hai, la distracție și la ură, că e zi de doliu național, a murit criminalul comunist!

Alin Bena

Instituțiile statului își reduc numărul de angajați. Pentru primării și consilii județene, s-a stabilit o normă de reprezentare: X angajați ai instituției la Y populație a comunei/orașului/municipiului/județului.

Ceea ce pare de bun-simț, la nivel conceptual.

Dacă principiul e corect, atunci tuturor instituțiilor finanțate din bani publici (”bugetare”) ar trebui să li se aplice acest principiu al proporționalității.

Puțină aritmetică. Nu multă, că fugiți pe Tik-Tok:

Din 1990, populația României, de 23,2 milioane de capete, a scăzut în 2025 la 18,8 milioane. Adică o reducere de 19%.

Numărul parlamentarilor a rămas aproximativ același, din 2016, de 465 parlamentari (respectiv 506 parlamentari, în 1990). Dacă s-ar aplica și pentru aleșii din Parlament principiul proporționalității, numărul parlamentarilor ar trebui redus cu 19%.

Adică 88 de parlamentari ar trebui să plece acasă acum. Deci DOI parlamentari din fiecare județ (41 de județe + municipiul București).

Județul Hunedoara are 3 senatori și 6 deputați, după cum urmează:

SENATORI:

1. Cristian Resmeriță (PSD)
2. Vasilică Potecă (AUR)
3. Petru Călin Marian (PNL)

DEPUTAȚI:

1. Natalia‑Elena Intotero (PSD)
2. Ilie Toma (PSD)
3. Tiberiu Claudiu Barstan (AUR)
4. Vetuța Stănescu (PNL)
5. Pollyanna Hangan (USR)
6. Ana‑Maria Gavrilă (POT)

Dacă s-ar aplica restructurarea și la Parlament, după principiul proporționalității, DOI dintre cei NOUĂ parlamentari ai județului Hunedoara ar trebui să plece acasă.

Cine ar fi cei DOI care ar trebui să plece acasă, în opinia ta?

Ah, și să nu uităm ceva și mai important: În 2009, românii au votat la referendum pentru Parlament unicameral și maximum 300 de parlamentari, dar referendumul nu a fost implementat legislativ. Ce au hotărât românii nu contează. E complicat, trebuie schimbată Constituția, legea electorală etc etc.

Dacă s-ar aplica rezultatul referendumului, PATRU dintre actualii parlamentari ai județului Hunedoara ar trebui să plece acasă!

Care ar fi cei PATRU care ar trebui să plece acasă, în opinia ta?

Desigur, acesta e doar un exercițiu pur teoretic, de bun-simț. Niciun parlamentar nu va fi dat afară, nu va rămâne fără serviciu, nu va fi lăsat la vatră. Au fost aleși, nimeni nu se atinge de ei, e nelegal. Timp de patru ani, sunt blindați, imuni la orice schimbare, feriți de orice pericol.

TEORETIC, conform legii (Legea 208/2015, pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților), pentru Camera Deputaților, norma de reprezentare este de un deputat la aproximativ 73.000 de locuitori. Acest lucru înseamnă că fiecare deputat reprezintă un număr specific de cetățeni, iar acest număr este ajustat în funcție de populația țării. Senatul funcționează pe baza unei norme de reprezentare diferite, de un senator la 168.000 de locuitori, ceea ce reflectă o altă structură și alt scop al acestei camere.

Pur TEORETIC, pentru că, în practică, numărul de parlamentari a rămas ACELAȘI, de la alegerile din 2016 până azi, deși scăderea populației României e evidentă!

Pe de altă parte, aceeași lege (Legea 208/2015) stabilește că fiecare județ are cel puțin 4 deputați și 2 senatori, indiferent de populație – deci întâi dă o normă de reprezentare, pe care o încalcă cu câteva paragrafe mai jos! Halal reprezentare, halal lege!

Dacă s-ar potopi județul Hunedoara, dacă ar da Dumnezeu cu spray de gândaci, dacă n-ar mai rămâne ca viețuitori pe aceste meleaguri decât cei doi moși și o babă din cătunul Fața Roșie, comuna Bătrâna, și tot ar fi ȘASE parlamentari de Hunedoara care să-i reprezinte! Că așa e făcută legea.

Mbine, atunci. Mai vedem, până la alegerile din 2028, dacă reducem numărul de parlamentari, cum au decis românii prin referendum. Că am încălca legea! Dă-l încolo de referendum!

Oricum, până atunci, deficitul bugetar va fi fost rezolvat, cu taxarea suplimentară a veteranilor de război, mamelor în post-natal, elevilor fără burse și pensionarilor cu pensii nesimțite de peste 3.000 de lei. Austeritatea se va fi încheiat, datorită măsurilor înțelepte, așa că ar putea să fie chiar și mai mulți parlamentari decât azi. Să fie, să ajungă la toată lumea! E de bun-simț.

Alin Bena