Prăgșorul, un obicei desfășurat de sfintele sărbători de Paști, este transmis din generație în generație în comuna Bistra din Munții Apuseni.
Localnicii din comuna Bistra au sărbătorit și în acest an Prăgşorul, un obicei autentic de Paști, vechi de peste 270 de ani.
Prăgșorul a început în Vinerea Mare, în timpul slujbei de Prohod şi se va încheia în Duminica Tomii, cunoscută în popor și cu denumirea de Paştele Mici.
Sărbătoarea tradițională s-a ținut în două locaţii: în Bistra – Centru şi la Valea Dobrii. Obiceiul păstrat şi transmis din generaţie în generaţie, de un grup de feciori necăsătoriţi din sat, numiţi crai a adunat și în acest an o mulțime de localnici.
Feciorii – Craii au instalat în curtea bisericii toaca şi ţevile special pregătite pentru ,,puşcături”. Ei au păzit toaca cu schimbul, ca să nu o fure cineva.Tradiția spune că dacă toaca se fură, trebuie răscumpărată, iar în caz contrar, organizarea Prăgşorului le revine celor care au furat-o, pe cheltuiala crailor.
În noaptea de vineri spre sâmbătă, Mormântul Domnului care se află în biserică, este păzit de crai, îmbrăcaţi în ţinută militară şi înarmaţi cu suliţe. Garda se schimbă din 10 în 10 minute, la semnul comadantului.
Din Vinerea Mare şi până în dimineaţa celei de a doua zi de Paşti, se bate toaca şi se puşcă cu ţevile cu carbid, pregătite special pentru această ocazie de sărbătoare. În ziua de Paşti, după slujba de Vecernie, este ales Primul Crai. După cum prevede tradiţia, acesta este feciorul care trebuie să se așeze la casa lui în acel an.
În a doua zi de Paşti, după slujbă, craii îmbrăcaţi în haine populare, însoţiţi de un taraf, merg prin sat, din gospodărie în gospodărie, strigând: „Hop, hop, hop, vivat!“. Ei invită fetele să participe la balul organizat special cu această ocazie, care începe seara. Fetele invitate la bal le oferă bani şi ouă roşii celor care le calcă pragul.
La întoarcerea din sat, craii compară sumele de bani primite de la fete şi de la familiile acestora, iar cea mai darnică dintre fete este desemnată de către crai, „Prima Crăiasă“ a Prăgşorului. Numele Primei Crăiese este ţinut secret până la începerea petrecerii, când este aleasă din mulţime şi condusă la PrimulCrai.
Obiceiul este ca Primul Crai şi Prima Crăiasă să înceapă jocul şi să petreacă cu toții după Postul Paştilor. Petrecerea ţine până în zori şi se reia în după-amiaza zilei de marţi şi în Duminica Tomii.
În acest an, ceata crailor din Bistra – Centru a fost formată din: Rîștei Andrei, Lupuț Constantin, Muntea Cătălin – Constantin, Balea Codrin – Mihai, Macarie Vlăduț, Balea Răzvan, Selagea Raul, Balea Grigoraș, Balea Vlăduț, Muntea Răzvan, Corcheș Eduard si Boca Daniel.
În Bistra – Centru, Prima Crăiasă a fost aleasă Muntea Natalia şi împreună cu Primul Crai, Rîștei Andrei, au dat tonul petrecerii.
La Valea Dobrii, ceata crailor a fost formată din: Ciorea Valentin, Balea Sebastian, Ciorea Vlăduț, Râșteiu Nicolae, Leah Adelin, Popa Nicolae, Birla Andrei, Dura Valentin, Vasiu Mihail, Vasiu Gavril și Păcurar Ștefan. Prima Crăiasă aleasă aici a fost Moga Maria şi împreună cu Primul Crai, Ciorea Valentin au început jocul.
”Susțin implicarea tinerilor din comună în păstrarea și promovarea frumoaselor noastre tradiții, a obiceiurilor de sărbători. Prăgşorul este un obicei unic, aparte în zona noastră. Acesta se transmite din generație în generație. Mă bucur că acest obicei aduce de fiecare dată, de Sfintele Paști, fiii satului, acasă, la Bistra. Cu toții ne bucurăm de tradițiile și cultura din Țara Moților. Administrația publică locală va sprijini întotdeauna această sărbătoare tradițională”, afirmă primarul comunei Bistra, Traian Gligor.
Prăgşorul a fost adus la Bistra, pe la 1753, de la Roma, de către Petru Pavel Aron, episcop greco-catolic de Blaj originar din comuna Bistra, pentru consolidarea procesului de catolicizare a populaţiei.
Prăgşorul este o combinaţie complexă de sărbătoare religioasă şi laică. Pentru a fi protejat ca marcă, primarul din comuna Bistra a înregistrat ,,Prăgșorul” ca obicei la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM).