”Prăgşorul”, obicei de Paști din Munții Apuseni, a fost adus la Bistra în jurul anului 1754, de la Roma, de către Petru Pavel Aron, episcop greco-catolic de Blaj, originar din comuna Bistra, pentru consolidarea procesului de catolicizare a populaţiei.
Prăgșorul a început în Vinerea Mare, în timpul slujbei de Prohod şi se va încheia în Duminica Tomii, cunoscută în popor și cu denumirea de Paştele Mici.
Sărbătoarea tradițională s-a ținut anul acesta în două locuri: în Bistra – Centru şi la Valea Dobrii.
Obiceiul păstrat şi transmis din generaţie în generaţie de un grup de feciori necăsătoriţi din sat, numiţi crai, a adunat și în acest an o mulțime de localnici.
Cum se desfășoară Prăgșorul – tradiție și superstiții
Feciorii – Craii au instalat în curtea bisericii toaca şi ţevile special pregătite pentru ,,puşcături”. Ei au păzit toaca cu schimbul, ca să nu o fure cineva. Tradiția spune că dacă toaca se fură, trebuie răscumpărată, iar în caz contrar, organizarea Prăgşorului le revine celor care au furat-o, pe cheltuiala crailor.
Garda se schimbă din 10 în 10 minute, la semnul comandantului.
Din Vinerea Mare şi până în dimineaţa celei de a doua zi de Paşti, se bate toaca şi se puşcă cu ţevile cu carbid, pregătite special pentru această ocazie de sărbătoare.
În ziua de Paşti, după slujba de Vecernie, este ales Primul Crai. După cum prevede tradiţia, acesta este feciorul care trebuie să se așeze la casa lui în acel an.
Ei invită fetele să participe la balul organizat special cu această ocazie, care începe seara. Fetele invitate la bal le oferă bani şi ouă roşii celor care le calcă pragul.
Cum se alege Prima Crăiasă a Prăgșorului
La întoarcerea din sat, craii compară sumele de bani primite de la fete şi de la familiile acestora, iar cea mai darnică dintre fete este desemnată de către crai, „Prima Crăiasă“ a Prăgşorului. Numele Primei Crăiese este ţinut secret până la începerea petrecerii, când este aleasă din mulţime şi condusă la Primul Crai.
Obiceiul este ca Primul Crai şi Prima Crăiasă să înceapă jocul şi să petreacă cu toții după Postul Paştilor. Petrecerea ţine până în zori şi se reia în după-amiaza zilei de marţi şi în Duminica Tomii.
Cine au fost Craii și Crăiesele din acest an
În acest an, ceata crailor din Bistra – Centru a fost formată din: Balea Nicolae- Alexandru, Muntea Cătălin, Râsteiu Nicolae, Râșteiu Andrei, Boca Daniel, Lupuț Costică, Balea Codrin, Balea Răzvan, Macarie Vlăduț.
În Bistra – Centru, Prima Crăiasă a fost aleasă Muntea Natalia, şi împreună cu Primul Crai, Balea Nicolae – Alexandru au dat tonul petrecerii.
La Valea Dobrii, ceata crailor a fost formată din: Păcurar Mihai – Andrei, Râșteiu Nicolae, Ciorea Valentin, Balea Sebastian, Popa Nicolae, Păcurar Stefan, Dura Valentin, Ciorea Vlad – Nicolae, Leah Adelin..
Prima Crăiasă aleasă aici a fost Gligor Anamaria şi împreună cu Primul Crai, Păcurar Mihai – Andrei au început jocul.
Prăgșorul, marcă înregistrată la OSIM
”Susțin implicarea tinerilor din comună în păstrarea și promovarea frumoaselor noastre tradiții. Prăgşorul este un obicei unic, aparte în zona noastră. Mă bucur că acest obicei se transmite din generație în generație. Și mă mai bucur că acest obicei aduce de fiecare dată, de Sfintele Paști, fiii satului, acasă, la Bistra. Cu toții ne bucurăm de tradițiile și cultura din Țara Moților. Administrația publică locală va sprijini întotdeauna această sărbătoare tradițională”, afirmă primarul comunei Bistra, Traian Gligor.
Prăgşorul este o combinaţie complexă de sărbătoare religioasă şi laică. Pentru a fi protejat ca marcă, primarul din comuna Bistra a înregistrat ,,Prăgșorul” ca obicei la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM).