În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuiește pe Cuvioasa Maică Parascheva. În chip deosebit, ea este cinstită în Moldova, întrucât de mai bine de 350 de ani moaștele ei se găsesc la Iași.
În limba greacă ”parascheva” (Παρασκευή) înseamnă „vineri”. De aceea, în România, Sfânta Cuvioasă Parascheva mai este cunoscută drept „Sfânta Vineri”, o apariție magică în basmele românești.
Legenda
Imaginarul popular o descrie pe Sfânta Vineri ca fiind o batrână blajină și milostivă care locuiește înspre miazănoapte, un fel de Mumă a Pământului, protectoare a animalelor sălbatice, a femeilor și a copiilor. Apare în multe dintre basmele și poveștile românilor îmbrăcată în alb, cu un toiag în mână, de multe ori plină de răni, pentru că unele femei necredincioase lucreaza de ziua ei.
A dăruit averea sa săracilor şi s-a retras în deşert
Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. Prima învățătură în limba română despre viața sfintei o găsim în „Cartea românească de învățătură” a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, Iași, 1643.
Moștenind o mare avere de la părinți, împreună cu fratele ei, tânăra Parascheva a dăruit săracilor partea ce i se cuvenea de moștenire și, „părăsind frumusețea acestei lumi”, s-a retras „în adâncul pustiei”.
Un drum lung înapoi în lume
Într-o noapte, însă, pe când avea ca la 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcă în locurile părintești: „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”. După ce a avut această vedenie, sfânta „fără de voie lăsă pustia și se întoarse în lume și la Țarigrad veni”.
Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivata, localitatea în care văzuse lumina zilei, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. „Acolo”, continuă Mitropolitul Varlaam, „trudă cătră trudă și durere cătră durere adăugă, cu post și nedormire pe sine se înfrumuseța…, cu lacrimi pământul uda și se ruga: Doamne Iisuse Hristoase, caută din lăcașul Tău cel sfânt; am lăsat toate și după Tine am călătorit în toată viața mea. Și acum, îndură-Te Doamne, spune îngerului blând să ia cu pace sufletul meu”. Împăcată cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, și-a dat astfel sufletul întru odihna Mirelui ceresc.
Moaştele Sfintei au ajuns la Iaşi în anul 1641
După 120 de ani, moaștele Sfintei Parascheva au cunoscut ultima strămutare, de data aceasta spre pământul românesc. În anul 1641, după ce binecredinciosul domn Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, cârmuitorii ei de atunci, patriarhul Partenie I, zis cel Bătrân (1639-1644), împreună cu membrii Sinodului său, au hotărât să-i ofere, drept recunoștință, moaștele Cuvioasei Parascheva „pentru sfințirea și binecuvântarea acelui loc al Bogdaniei (Țara Moldovei, n.n.)”, după cum se spune în „scrisoarea sinodicească”.
Racla cu cinstitele moaște a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, fiind însoțită de trei mitropoliți greci (Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului și Teofan al Paleopatrei). Ajungând la Galați, apoi la Iași, au fost întâmpinate de Vasile Vodă Lupu, de Mitropolitul Varlaam și de episcopii de Roman și Huși, de cler și credincioși. În ziua de 13 iunie 1641, cinstitele moaște au fost așezate în minunata biserică a Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi, ctitoria domnitorului.
Tradiţii populare şi superstiţii
În folclorul popular, este interzis lucrul în câmp, spălarea hainelor, cusutul, torsul și țesutul de Sfânta Cuvioasă Parascheva. Ea este considerată ocrotitoarea apelor. În anumite zone din România, se obișnuiește să se așeze icoana ei lângă fântâni și izvoare pentru protecție.
În plus, ea aduce ploi binefăcătoare și spor în recoltele agricultorilor.
De Sfânta Cuvioasă Parascheva, femeile însărcinate trebuie să împartă mâncare copiilor săraci pentru a avea o naştere uşoară, fără dureri.
De asemenea, se mai spune că în ziua Sfintei Parascheva nu este bine să se consume nuci, castraveți sau fructe al căror miez are formă de cruce. Acestea sunt considerate aducătoare de ghinion în această zi.
De Sfânta Parascheva se fac și previziuni ale vremii, în funcție de cum este vremea în ziua în care este prăznuită Cuvioasa, dar se ține cont și de somnul oilor. În cazul în care oile dorm strânse și înghesuite laolaltă, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă și friguroasă.
Sursa: Doxologia.ro
