luni, septembrie 21, 2026
Acasă Blog Pagina 10

Cine sunt investitorii interesați să preia combinatul ArcelorMittal Hunedoara

0

Un grup format din companiile turce Belin Mining, Ceylan Metal Grup, Nakkaş Holding şi GTS Investments B.V. (Olanda) a transmis, joi, grupului ArcelorMittal și autorităților române prin intermediul companiei româneşti Richter Haus, în calitate de partener oficial, o scrisoare de intenţie prin care îşi exprimă dorinţa de achiziţie a combinatului ArcelorMittal Hunedoara, pe care ArcelorMittal tocmai a anunţat că vrea să îl închidă.

Informația a fost confirmată de președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, într-o postare pe pagina sa de Facebook:

”Hunedoara are viitor industrial, investitorii au trimis oficial scrisoarea de intenție!

În urma discuțiilor purtate ieri, alături de primarul Dan Bobouțanu, în această după-amiază am primit confirmarea oficială că investitorii interesați să preia combinatul ArcelorMittal Hunedoara au transmis conducerii combinatului scrisoarea de intenție prin care își exprimă dorința fermă de achiziție.

Scrisoarea este semnată de Richter Haus., companie românească, în calitate de partener oficial al unui grup internațional format din Belin Mining A.S. (Turcia), Geylan Metal Grup A.S. (Turcia), Nakkas Holding A.S. (Turcia) și GTS Investments B.V. (Olanda).

Grupul de firme își manifestă intenția de a cumpăra unitatea de producție de la Hunedoara, de a continua producția de profile laminate și alte produse metalurgice și de a realiza noi investiții în modernizare și retehnologizare. De asemenea, investitorii dau asigurări că dispun de fondurile necesare pentru achiziție și pentru asigurarea capitalului de lucru în vederea continuării activității, precum și pentru noi investiții în modernizare și retehnologizare, acolo unde este cazul, fiind pregătiți să demareze negocieri și proceduri de audit.

Este un pas decisiv pentru păstrarea și dezvoltarea tradiției siderurgice a județului nostru.

Mulțumesc tuturor celor implicați în facilitarea acestor discuții și rămânem, ca administrație județeană, total deschiși pentru sprijinirea acestui demers strategic.

Hunedoara trebuie și poate să rămână un pol industrial puternic al economiei românești!”a transmis președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor.

Conținutul SCRISORII DE INTENȚIE:

.
.

Cine sunt investitorii interesați să preia combinatul ArcelorMittal Hunedoara

Belin Mining este una dintre principalele companii de minerit din Turcia, pe piaţă din 1998, cu operaţiuni în America de Nord şi Asia. Compania deține mine și/sau activități de extracție în regiunea Malatya-Hekimhan din Turcia: o mină de fier (cu rezerva estimată la 51,5 milioane tone) și mine de zinc și plumb.

Ceylan Group Metal este unul dintre cei mai mari producători de lingouri de zinc şi cupru din Turcia şi unul dintre principalii cumpărători internaţionali ai unei game largi de deşeuri neferoase, reziduuri şi zguri. Are venituri anuale de peste 30 milioane dolari, cu circa 400 de angajaţi.

Nakkaş Holding, fondat în 1983, include 16 companii cu peste 2.000 de angajaţi, având operaţiuni în Europa, Asia şi Africa. Cele 16 companii care formează holdingul lucrează în industria petrolieră, energie regenerabilă, minerit şi includ nume precum Transpet, Global Terminal, Global Gas Trans, Petro Global, Nakkaş Akaryakıt, Nakkaş Lojistik, Saves Enerji, Türk Ytong, JTFC, Be Aero, GTS Investments, Nakkaş Madencilik.

GTS Investments B.V. – Conform site-ului oficial GTS Investments, compania declară că activează în sectoarele de energie și supply chain (lanțuri logistice / aprovizionare). În sursele publice disponibile nu apare ca GTS Investments să fi deținut sau administrat anterior combinate siderurgice sau unități similare de producție de profile metalice

Compania românească Richter Haus, prezentată drept partenerul oficial al acestui grup de investitori, este deţinută de Daniela Bordea şi Marian Ciornei. Firma este înregistrată în Ilfov (Voluntari). Site-ul oficial al companiei (richterhaus.ro) prezintă domenii de activitate în recuperare şi prelucrare metale feroase şi neferoase (zinc, plumb, cupru, fier) şi activităţi conexe din zona industriei, construcţiilor şi resurselor. Înregistrările comerciale online arată însă CAEN-uri variate (unele agregatoare arată comerț en-gros, altele chiar acvacultură. Richter Haus apare pe lista unor operatori autorizaţi (ex. listă customs pentru comercializare produse energetice în regim en-gros) — ceea ce sugerează că firma a făcut demersuri şi în zona energiei/comerţului cu produse energetice.

Lakshmi Mittal s-a plictisit de jucăria de la Hunedoara. Dar nici nu vrea s-o dea altora

0

Lakshmi Mittal este genul de personaj care pare scos dintr-un manual de istorie a capitalismului: s-a născut în India, într-o familie de comercianți de fier, și a ajuns să joace Monopoly la scară globală, numai că el cumpără combinate siderurgice, nu străduțe colorate pe o planșetă de carton.

Are pașaport indian, dar trăiește de ani buni la Londra, într-o vilă care valorează mai mult decât bugetele unor municipii din România la un loc. Englezii îi zic „magnatul oțelului”, dar în realitate e mai mult „chirurgul de fier”: cumpără combinate aflate în comă, le taie costurile până ajung schelet, apoi le resuscitează doar dacă mai merită niște profit.

În România, numele Mittal a ajuns sinonim cu „privatizare”: statul i-a predat combinate precum Hunedoara sau Galați, iar el a făcut ceea ce știe cel mai bine – a transformat mastodonții industriali în afaceri „eficiente”, adică mai mici, mai subțiate și cu mai puțini angajați.

Pe scurt: un indian cu pașaport global, care știe să topească oțel și speranțe în același furnal.

Pentru un timp limitat.

Lakshmi Mittal nu e doar un om bogat, e un fel de stat paralel ambulant. Prin fundații, donații și conexiuni politice, știe să apese butoanele potrivite.

În Marea Britanie, a intrat în atenția publicului atunci când presa a descoperit că Tony Blair a intervenit pe lângă guvernul României în favoarea ArcelorMittal Galați – coincidență: exact după ce Mittal donase o sumă frumușică Partidului Laburist. Englezii i-au zis atunci „cash for favours”, dar noi, românii, avem un termen mai pitoresc: pur și simplu ”mită”.

În Europa, Mittal joacă la masa mare: discută direct cu comisarii europeni, are uși deschise în cancelariile importante și știe cum să-și prezinte „grija pentru mediu” în timp ce negociază certificate de carbon cu reduceri. De fapt, e maestrul paradoxului: omul care topește milioane de tone de oțel anual se vinde ca apărător al „economiei verzi”.

Și mai e ceva: pentru politicienii din țările est-europene, Mittal are o aură aproape feudală – e Marele Investitor care vine și salvează industria, dar realitatea e că el a salvat doar ce îi aduce profit. Restul? Tăiere, fier vechi, oameni trimiși acasă. Adică exact ceea ce s-a întâmplat la Hunedoara, în ciuda tuturor favorurilor economice făcute de Guvern.

Și acum Lakshmi Mittal s-a plictisit de jucăria de la Hunedoara. Dar nici nu vrea s-o dea altora. De aceea își permite să umilească autoritățile locale, care încearcă să găsească soluții pentru cei 477 de angajați rămași pe drumuri, și îi ține la poarta Combinatului. De aceea nu acceptă accesul în incinta fabricii a posibililor investitori, care vor să preia activitatea, așa cum s-a întâmplat astăzi, cu o delegație de oameni de afaceri din Turcia.

Pentru că el e Lakshmi Mittal, ”magnatul oțelului”, și face cam tot ce dorește. Adică nazuri. Pentru că e puțin probabil ca explicația să fie pur economică, adică să încerce să controleze piața în domeniul profilelor și cornierelor pentru piețele de energie, construcții și infrastructură – obiectul de activitate de până săptămâna trecută a Combinatului de la Hunedoara. O nișă, totuși, ridicol de mică pentru valoarea miliardarului indian.

Sau vrea, de fapt, să evite primirea unei lovituri de imagine pentru întreaga companie, și anume faptul că, la Hunedoara, a fost vorba de un prost management al firmei, așa cum acuză mai multe voci din interiorul și din afara companiei ArcelorMittal?

Alin Bena

Investitori turci, ținuți la poarta Combinatului din Hunedoara de proprietarii indieni

0

Compania ArcelorMittal a anunțat, vineri, 12 septembrie 2025, oprirea definitivă a producției la fabrica sa din Hunedoara, unitate care producea profile și corniere pentru piețele de energie, construcții și infrastructură.

Decizia, potrivit companiei, vine după o perioadă îndelungată de dificultăți economice, cauzate de costurile foarte mari la energia electrică și de importurile la prețuri scăzute din afara Uniunii Europene, care au făcut imposibilă menținerea competitivității pe piața internă și internațională.

După anunțul oficial al companiei ArcelorMittal de oprire definitivă a activității de la Combinatul din Hunedoara, au apărut posibili investitori care s-au arătat interesați de preluarea fabricii.

Cu toate acestea, deși ArcelorMittal anunțase că va sprijini cei 477 de angajați care își vor pierde locurile de muncă și că va colabora cu autoritățile locale, compania indiană a refuzat accesul în Combinat al posibililor investitori, însoțiți de autoritățile administrației locale și județene.

Un astfel de episod s-a petrecut astăzi, miercuri, 17 septembrie.

Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara:

”Astăzi, împreună cu primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouțanu, am avut o întâlnire importantă cu o delegație de investitori veniți din Turcia, interesați să preia combinatul ArcelorMittal din Hunedoara, care și-a încetat recent producția.

Deși acești investitori nu au fost primiți la combinat, discuțiile purtate ne dau motive reale de speranță. Am constatat deschidere, seriozitate și un interes autentic pentru acest obiectiv strategic al județului nostru.

Hunedoara are o istorie bogată în domeniul siderurgiei, care a marcat identitatea și destinul orașului și al județului timp de generații. Oameni harnici și pricepuți au construit aici un simbol al industriei românești. Această tradiție nu trebuie să se piardă!

Sunt convins că Hunedoara are viitor industrial și că împreună, prin colaborare și seriozitate, vom găsi soluțiile necesare pentru a asigura continuitatea și dezvoltarea economică a zonei.

Hunedoara trebuie să rămână un pol industrial puternic și să-și păstreze locul binemeritat pe harta economiei românești!” – a declarat Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara.

Laurențiu Nistor se ia de piept cu Guvernul pentru proiectele miniere de la Rovina și Certej

0

Președintele Consiliului Județean Hunedoara și liderul PSD Hunedoara, Laurențiu Nistor, a lansat marți, într-o conferință de presă, acuzații dure la adresa ministrului Economiei, Radu Miruță, pe care îl acuză de indolență și lipsă de interes față de investițiile strategice din județ anunță știridinhunedoara.ro.

Laurențiu Nistor a vorbit despre două proiecte majore – cel al companiei Samax, la Bucureșciul Bradului – Rovina, și cel al Deva Gold. Primul proiect a fost blocat din cauza nearmonizării legislației românești cu cea europeană, iar cel de-al doilea din cauza faptului că Agenția Națională a Resurselor Miniere nu a depus la timp actele pentru a fi emisă autorizația, astfel că Deva Gold a rămas în „aer”.

Zăcământul de la Rovina, a doua resursă de cupru din Uniunea Europeană, lăsat de izbeliște

„Zăcământul de la Rovina a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de interes european. Vorbim despre 406 milioane de tone de minereu, dintre care 635.000 de tone de cupru și aproximativ 300 de tone de aur. Este a doua resursă de cupru din Uniunea Europeană. Din păcate, Guvernul României nu se interesează de acest lucru”, a declarat Laurențiu Nistor.

Proiectul Samax, susține acesta, ar putea crea 2.000 de locuri de muncă în faza de construcție și alte 600 de locuri de muncă permanente după finalizarea investiției. „În loc să sprijine aceste inițiative, guvernanții blochează investițiile. I-am dus pe investitori la ministrul Economiei și acesta nici măcar nu știa că au autorizație”, a spus președintele CJ Hunedoara.

„Dacă România și Guvernul ar fi capabile să dea drumul la această investiție, mai ales pentru că este declarată de interes european, România ar putea să o ducă bine, doar să fim atenți cum calculăm redevența și tot ceea ce derivă din asta.” – a afirmat Laurențiu Nistor.

”Ministrul Economiei – mai bine nu i-aș cunoaște numele, nici nu i-l pronunț”

Acest proiect își propune să creeze 2.000 de locuri de muncă în etape de construire a capacităților și 600 de locuri de muncă stabile, după ce se termină toată investiția. Dar, din indolența unora… Vă rog să mă credeți că m-am zbătut și i-am trimis pe cei de la Samax și le-am făcut legătura, prin Bolojan, la ministrul Economiei. Mai bine nu i-aș cunoaște numele, nici nu i-l pronunț (n.r. – Radu Miruță). M-am întâlnit în județul Ilfov cu premierul Bolojan și i-am spus: domnule premier, de ce nu aveți ministru la Economie? El îmi spunea că are, eu că nu are. I-am spus: l-am sunat de nouă ori și nu a răspuns. N-a durat 10 minute după ce a ieșit premierul Bolojan din sală, și m-a sunat: domnule președinte, sunați-l pe ministru, pentru că acum răspunde, iar hârtiile pe care ați vrut să mi le dați mie, vă rog să le dați ministrului.” – a afirmat președintele Laurențiu Nistor.

Problema de la Rovina: România nu a binevoit să armonizeze legislația românească cu cea din Uniunea Europeană

”Am rezolvat ca cei de la Samax să meargă în audiență la ministrul Economiei. S-au dus bieții oameni acolo și ministrul i-a întrebat de ce nu își iau autorizație. El nici atât nu a înțeles că ei au autorizație pentru acel zăcământ. Problema lor era că România nu a binevoit să armonizeze legislația românească cu cea din Uniunea Europeană. Iar până nu e armonizată, acest contract nu se poate executa. N-a făcut-o nici în ziua de azi. Am cerut și parlamentarilor să facă interpelare pe această chestiune. Să îți creeze 2000 de locuri de muncă pe perioada în care se desfășoară investiția, pe urmă alte 600 de locuri de muncă, într-o zonă în care suntem cei mai deficitari – zona Bradului. Sperăm să le dea Dumnezeu mintea necesară, ca să-și revină”, a spus președintele PSD Hunedoara, Laurențiu Nistor.

Ce presupune proiectul minier Rovina

Conform companiei Samax România SRL, filiala Euro Sun Mining, proiectul Rovina este unul dintre cele mai importante proiecte miniere din Uniunea Europeană și are potențialul de a repoziționa România pe harta exploatărilor de cupru și aur.

  • Resurse identificate: 406 milioane de tone de minereu, care conțin aproximativ 635.000 de tone de cupru și circa 300 de tone de aur.
  • Locație: Perimetrul minier se întinde pe 27,6 km², pe teritoriul comunelor Bucureșci și Crișcior, în apropierea municipiului Brad.
  • Investiții realizate: Până acum, compania a cheltuit peste 130 de milioane USD în explorare și cercetare geologică.
  • Impact economic: Doar în primii 17 ani de producție, contribuția la bugetele locale și de stat este estimată la peste 200 milioane USD.
  • Distribuția redevențelor și taxelor: 35% la bugetul județului, 45% la bugetul local al comunei și 20% la bugetul de stat.

Compania afirmă că proiectul respectă standardele internaționale de mediu, fără utilizarea cianurilor, iar sterilul va fi depozitat și reintrodus ecologic în circuitul natural, reducând impactul asupra mediului. De asemenea, planurile prevăd refacerea ecologică a zonelor afectate după finalizarea exploatării.

Pe lângă beneficiile economice directe, Samax anunță investiții în infrastructură locală, educație și sănătate, precum și parteneriate cu comunitățile din zonă.

Proiectul Deva Gold, victima unei erori birocratice

Laurențiu Nistor a vorbit și despre situația companiei Deva Gold, care a investit din 1999 până astăzi peste 149 de milioane de euro în prospecțiuni, dar a rămas fără autorizație din cauza unei erori birocratice.

„O altă speță, este cea a Deva Gold. Cum vă puteți imagina dumneavoastră că Deva Gold lucrează de zeci de ani în prospecțiuni. A investit din 1999 până în prezent peste 149 de milioane de euro. Anul trecut i-a expirat autorizația, care se dă din 5 in 5 ani, și trebuia să își depună documentația. Ei au depus la timp la ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale – n.r.), și DMH-ul, Direcția Mișcării Hârtiilor, cum îi spun eu, în loc să o depună la timp la Guvern, au depus-o într-o vineri, urmând ca marți să fie ședința de Guvern, să le prelungească autorizația. Marțea, premierul s-a îmbolnăvit, nu s-a ținut ședință de Guvern și, ca atare, Deva Gold, nu mai are autorizație. Acum, sunt în situația în care trebuie să dea în judecată Statul Român, Guvernul României. A fost la mine canadianul care conduce această companie și mi-a spus: domnule președinte, mi-e rușine să dau în judecată Guvernul României și Statul Român, când Statul este acționar la această companie, cu 20%”, a explicat Laurențiu Nistor.

Sursa: știridinhunedoara.ro

CITEȘTE ȘI:

NOI CALCULE. Primăria Deva: 166 de angajați ar putea fi CONCEDIAȚI

0

Guvernul a făcut publică astăzi o simulare a reducerii de posturi din administrațiile publice locale.

Conform acestei simulări, județul Hunedoara ar fi printre cele mai afectate din țară în privința concedierilor, cu un procent de 14% din posturile efectiv ocupate.

La nivelul județului, un număr de 450 de angajați din administrație își vor pierde locul de muncă, 46 de primării din cele 69 din județ vor fi afectate de aceste concedieri.

Sursa: Guvernul României

Care vor fi cele mai afectate instituții din județ

În funcție de procentul de reducere a posturilor care va fi aprobat (40% sau 45%), situația arată astfel:

  • Consiliul Județean Hunedoara: între 48 și 68 de angajați vor fi concediați
  • Primăria municipiului Deva: între 144 și 166 de angajați vor fi concediați
  • Primăria municipiului Petroșani: între 66 și 78 de angajați vor fi concediați

Situația completă pentru fiecare UAT în parte (primării și Consilii Județene) poate fi consultată AICI.

Guvernul crește și mai mult concedierile din administrația locală: Se vor tăia 25% din posturile din primării

Ministerul Dezvoltării a modificat proiectul de lege privind reforma administrației publice centrale și locale, care prevede acum reducerea cu 25% a numărului de posturi din primării, față de 20% anterior.

Noul proiect de lege a fost trimis joi, 28 august, spre avizare către Consiliul Economic și Social (CES).

Ulterior, proiectul de lege va ajunge în Parlament, unde documentul poate suferi modificări.

Ce prevede noul proiect de lege

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, numărul maxim al posturilor corespunzător fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ teritoriale, stabilit pentru anul 2025 potrivit art. III alin. (81) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi pct. 1 din anexa la respectiva ordonanţa de urgenţă și luând în considerare populația comunicată de Institutul Național de Statistică la 1 ianuarie 2024, se reduce cu 25%”.

Dacă noul proiect de lege va fi aprobat în această formă, numărul de posturi din Primăria Deva va fi redus cu aproximativ 100.

Cum se va aplica noua lege

Autoritățile administrației publice locale au obligația ca în termen de 30 de zile de la comunicarea numărului maxim de posturi să adopte proiectele de hotărâri ale consiliilor locale, respectiv ale consiliilor județene privind aplicarea noului număr maxim de posturi stabilit de către instituția prefectului, care se comunică și direcțiilor regionale ale finanțelor publice județene / administrațiilor județene ale finanțelor publice.

Reorganizarea aparatului de specialitate al primarului, aparatului de specialitate al consiliului județean, precum şi instituțiile publice locale înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative se realizează în termen de maximum 60 de zile de la data adoptării hotărârii.

Sursa: hotnews.ro

CITEȘTE ȘI:

Autoutilitară LOVITĂ DE TREN la Zam. Trei persoane rănite, traficul pe calea ferată restricționat

0

În această dimineață, în jurul orei 9:00, a avut loc un accident pe calea ferată, între un tren de marfă și o autoutilitară, în zona localității Zam, județul Hunedoara.

Din primele cercetări, se pare că șoferul autoutilitarei nu ar fi respectat semnalizarea la trecerea la nivel cu calea ferată.

În autoutilitară se aflau trei persoane, care au fost evaluate medical la locul evenimentului, de către echipajele ISU și ulterior, au fost transportate la spitalul din Deva, pentru investigații suplimentare.

În eveniment a fost implicat un tren de marfă care circula de la Constanța către Curtici.

Foto: ISU Hunedoara

Din cauza incidentului, traficul feroviar este blocat, joi dimineață, între stațiile Zam (HD) și Ilteu (AR), autoritățile feroviare intervenind pentru gestionarea situației și reluarea circulației.

Poliția rutieră și echipajele medicale au intervenit la fața locului pentru acordarea de îngrijiri răniților și pentru continuarea cercetărilor privind împrejurările producerii accidentului. (ISU Hunedoara, IPJ Hunedoara)

GUVERN GENEROS: Videanu primește ajutor de stat 26,4 milioane de euro pentru construcția unei fabrici la Simeria

0

Investiția pregătită de Adriean Videanu și soția sa, Miorița Videanu, pe platforma Marmosim din Simeria, aflată în proprietatea familiei, va fi sprijinită de Guvern prin ajutor de stat.

Suma acordată va fi de 26,4 milioane euro, relevă date analizate de Profit.ro.

Valoarea proiectului este de circa 40 milioane euro, urmând să genereze 72 locuri noi de muncă. Investiția a fost anunțată în primăvara anului trecut de Profit.ro, fiind vorba de o fabrică de reciclare a deșeurilor rezultate din carierele de piatră naturală exploatate.

În acest sens, comerciantul de materiale de construcții Adam Stone, controlat de Miorița Videanu, a închiriat de la Marmosim un teren cu o suprafață de circa 11.600 de metri pătrați, parte a platformei industriale de 5,1 hectare pe care funcționează fabrica din Simeria, cu scopul construcției unei noi unități de producție, potrivit documentelor analizate de Profit.ro.

Citește aticolul integral pe Profit.ro

PROTEST: Activitate SUSPENDATĂ la Tribunalul Hunedoara. Se judecă doar cauzele de urgență

0

Adunarea generală a judecătorilor Tribunalului Hunedoara a decis, marți, 26 august, suspendarea judecării cauzelor, cu anumite excepții, ca reacție de protest la proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților.

Comunicatul Tribunalului Hunedoara

„Astăzi, 26.08.2025, s-a desfăşurat Adunarea generală a judecătorilor Tribunalului Hunedoara, cu următoarea Ordine de zi: Exprimarea unui punct de vedere referitor la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției.

Adunarea generală a judecătorilor a hotărât următoarele:

Art.1. Solicită ferm retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor.

Art.2. Solicită ferm reprezentanţilor puterii executive şi puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă.

Art.3. Începând cu data de 27.08.2025 şi până la retragerea proiectului de lege, suspendă soluţionarea cauzelor, cu excepţia cauzelor având următoarele obiecte:

3.1. Secția I civilă:

– încredințarea minorului în vederea adopției;

– plasament de urgență;

– ordine de protecție;

– ordonanțe președințiale în cauze referitoare la situația minorilor.

3.2. Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal:

– suspendare executare act administrativ.

3.3. Secția penală:

– verificări măsuri preventive și măsuri asigurătorii (fond);

– măsuri de siguranță cu caracter medical (fond);

– întrerupere de executare pedeapsă (fond);

– măsuri preventive, asigurătorii și de siguranță cu caracter medical (contestații);

– întrerupere de executare pedeapsă (contestații);

– cauze de competența judecătorului delegat la Compartimentul de Executări penale cu caracter urgent (emitere mandat european de arestare, etc.).

Art.4. Judecătorii îşi vor îndeplini atribuţiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare şi regularizare a cererilor, studiul individual şi formarea profesională continuă, precum şi alte atribuţii legale şi regulamentare (cu excepţia judecării cauzelor, în afara cazurilor menţionate la art. 3)” – se arată în comunicatul de presă transmis de Tribunalul Hunedoara.

”Cu magistrații nu te pui” – locul unde se oprește reforma Guvernului Bolojan

0

Guvernul Bolojan și-a propus să ducă la capăt o misiune care s-a împotmolit pe masa fiecărei administrații în ultimii 15 ani: reforma pensiilor speciale. Dar, ca de fiecare dată, atunci când mâna politicului s-a apropiat de statutul magistraților, scânteile au sărit.

Premierul Bolojan și echipa lui au crezut, probabil, că pot trece peste justiție ca peste o instituție publică oarecare. Judecătorii răspund cu un gest simplu, dar devastator: închid sala de judecată.

Cine suferă? Cetățeanul care aștepta verdictul. Ironic, nu? Politicienii spun că „reformează pentru oameni”, dar tot oamenii sunt cei care achită nota de plată. Procese blocate, verdicte amânate sine die, oameni care nu își mai află dreptatea.

Judecătorii Curții de Apel Alba Iulia au dat primul semnal puternic: suspendarea ședințelor de judecată începând cu 27 august, cu excepția celor care privesc măsurile preventive și a celor care sunt de competența judecătorului de drepturi și libertăți. Practic, dosarele obișnuite se blochează, iar mesajul e limpede – „nu treceți linia roșie”!

Curțile de Apel din București, Bacău, Cluj, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Timișoara, Târgu Mureș au anunțat și ele că își vor suspenda activitatea începând cu data de 27 august. La fel au făcut și judecătorii Tribunalului Hunedoara.

De asemenea, Procurorii Parchetului Tribunalului București au anunțat tot marți, 26 august, că își suspendă activitatea „pe durată nedeterminată”, până la retragerea proiectului referitor la pensiile speciale ale magistraților.

În următoarele zile, și alte instanțe vor decide dacă se aliniază protestului.

Ceea ce pentru guvern pare o simplă reformă bugetară, pentru magistrați este un atentat direct la independența justiției. Argumentele lor sunt clare: lipsa de stabilitate a statutului, schimbările repetate și contradictorii din ultimii ani, ignorarea deciziilor CCR și CJUE, absența oricărei consultări reale și – poate cel mai grav – climatul de demonizare publică a judecătorilor, alimentat chiar de declarațiile politicienilor.

Adevărul crud este că magistrații nu se simt doar vizați financiar, ci vizați instituțional. Și pare că au dreptatea lor să ridice sprânceana: în România există peste 200.000 de beneficiari de pensii speciale (bugetari), dar toată furia publică este concentrată asupra celor 5.600 de magistrați. De ce? Pentru că este convenabil politic. Nimic nu prinde mai bine în ochii electoratului decât să lovești „privilegiile”, chiar dacă în realitate vorbim despre un pilon esențial al statului de drept.

Vă mai amintiți de Rareș Bogdan (tot PNL), care promitea ”desființarea pensiilor speciale în 30 de zile”? Declarația e din 2019, de acum 6 ani. Nu s-a întâmplat NIMIC de atunci. Dar a prins bine la public, în campania electorală.

Ironia amară este că tocmai Guvernul care vorbește despre „a face ordine” riscă să blocheze justiția. Și atunci, cine pierde? Cetățeanul care așteaptă un verdict, antreprenorul care își caută dreptatea în instanță, omul simplu care speră că legea îl apără. Accesul la justiție devine o iluzie exact în clipa în care politicienii se laudă că apără „interesul național”.

Cu magistrații nu te pui” – pare a fi concluzia amară și capătul de drum al reformei Guvernului Bolojan.

Nu pentru că magistrații ar fi o castă intangibilă, ci pentru că orice atingere necugetată a statutului lor se transformă rapid într-o lovitură de bumerang asupra întregii societăți.

Desigur, veniturile uriașe ale magistraților (prin comparație cu cele ale salariaților obișnuiți din România), par revoltătoare. Ele constituie un argument de bază pentru discursurile populiste ale politicienilor de varii culori și reducerea lor e un trofeu demn de pus în panoplie pentru orice reformator.

Guvernul Bolojan poate continua cu ambiția reformei, cu siguranță necesară, vitală economic, dar dacă nu găsește calea dialogului și a echilibrului, riscă să piardă cea mai importantă bătălie: încrederea în statul de drept.

Și de acolo nu mai e întoarcere. Decât cu greu. Ca în ’89.

Alin Bena