La 19 martie este sărbătorită Ziua Paşaportului Românesc. La această dată, în anul 1912 a apărut prima lege modernă referitoare la paşapoarte, denumită „Lege asupra paşapoartelor”, promulgată de regele Carol I, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758.
Documentul de călătorie românesc cunoscut sub termenul de paşaport fusese menţionat, pentru prima dată, în Regulamentele Organice ce au intrat în vigoare în 1830 în Moldova şi în 1831 în Ţara Românească, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste graniţele Dunării şi ale Imperiului Habsburgic.
Legea din 1912 introducea, însă, primele principii generale pentru paşapoarte şi pentru trecerea frontierei. Paşapoartele se emiteau în numele regelui şi eliberau de ministerul de interne şi de prefecţii de judeţe şi de poliţie.
Paşapoartele, emise în numele regelui, erau de forma unei cărţi mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind „compuse din 20 de pagini numerotate”.
Fiecare pagină a paşaportului avea „un fond încadrat, compus cu motive naţionale, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparenţă stema ţării şi cuvântul ‘ROMÂNIA’, iar dedesubt cuvântul ‘PASPORT’ „.
Foto: www.politiadefrontiera.ro
Pașaportul romnânesc, printre cele mai puternice documente din lume
Pașaportul românesc este între cele mai puternice din lume.
Oferind acces fără viză în 175 de țări din lume, pașaportul românesc se situează pe locul 17 în clasamentul Henley Passport Index, care clasifică documentele în funcție de numărul de state care sunt accesibile fără o viză prealabilă.
Cel mai puternic pașaport din lume este cel japonez, care permite accesul fără o viză prealabilă în 193 de destinații din întreaga lume, urmat de cel din Singapore (192 de state) și Coreea de Sud și Germania, cu 192 de state în care se poate călători fără viză.