Creştinii îi sărbătoresc astăzi, 29 iunie, pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, ocrotitorii celor din penitenciare care au greşit faţă de Dumnezeu, precum au greşit şi ei: Petru s-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creştini.
Creștinismul nu e numai pace și iubire, e luptă cu propriii demoni
”Unul îi persecuta pe primii creștini, celălalt s-a lepădat de trei ori de Hristos. Primul a devenit apostolul neamurilor, al doilea a fost piatră de temelie a Bisericii. Epistolele lui Pavel au fost primul corpus masiv de texte creștine, înainte chiar de redactarea Evangheliilor; gesturile lui Petru, mereu în preajma Mântuitorului, au fost primul exemplu de trăire creștină.
Creștinismul nu e numai pace și iubire, floricele, liru-liru, pioșenie bleagă, formalism mort. E luptă cu lumea, cu propriii demoni, cu sine, cu credința însăși, trântă cu Dumnezeu precum cea a lui Iacob cu îngerul, iubire de Iisus, lepădarea din noaptea trădării și râvna din dimineața Învierii.
Noi suntem oameni imperfecți, ființe căzute – dar credința noastră e vie și prin ea suntem vii și noi, iar nu mortăciuni ambulante, suflete moarte în trupuri ce mișcă.” – a scris filologul și eseistul Adrian Papahagi despre cei doi Sfinți Apostoli, în ziua în care Biserica ortodoxă îi sărbătorește.
Cine a fost Sfântul Apostol Petru
Numele său original era Simon și a fost unul dintre primii discipoli ai lui Iisus. A fost numit de către Iisus Hristos „Petrus” (care înseamnă „piatră” în limba latină), pentru că Isus a spus că Biserica va fi zidită pe credința lui.
Petru a fost liderul grupului apostolilor și a jucat un rol crucial în răspândirea creștinismului. El este cunoscut pentru mărturisirea sa de credință în Hristos și pentru faptul că a fost martor ocular al minunilor și învierii lui Iisus.
„Tradiţia spune că Sfântul Petru este stăpânul lupilor, aceştia neîndrăznind să facă vreo stricăciune oamenilor fără încuviinţarea sfântului.
Tot Sfântul Petru mai are în păstrare şi cheile de la porţile Raiului şi mai are în pază şi balaurii din cer care mărunţesc gheaţa, transformând-o în grindină.
Se mai spune că sfântul, fiind marele ucenic a lui Hristos, umblă prin lume pentru a afla necazurile creştinilor, pe care apoi le împărtăşeşte lui Dumnezeu, dar poate fi văzut şi în lună sau când se deschide cerul la marile sărbători, stând la masa împărătească.
Sfântul Petru este şi subiectul unor întâmplări hazlii: i se fură caii sau boii în timpul aratului, pierde cheile Raiului, are o iubită pescăriţă, petrece şi joacă alături de oamenii de rând la o cârciumă, se îmbată şi este bătut de oameni etc.
Dintre târgurile organizate în ţară în această perioadă, cel mai cunoscut este cel de pe Muntele Găina”, scrie Romulus Antonescu în „Dicţionar de simboluri şi credinţe tradiţionale româneşti” (2016), citat de news.ro.
Sfântul Petru a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie.
Cine a fost Sfântul Apostol Pavel
Sfântul Apostol Pavel (Paul pentru catolici) era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin şi a fost elevul învăţatului Gamaliel. Numele său originar era Saul și a fost unul dintre principalii persecutori ai creștinilor. Luptând împotriva creştinilor, Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ştefan. Pe calea Damascului însă i se arată Hristos într-o lumină orbitoare şi îl mustră: „Saule, Saule de ce mă prigoneşti?”. El se converteşte şi primeşte botezul de la Anania, episcopul Damascului. Saul și-a schimbat numele în Pavel și a devenit unul dintre cei mai influenți apostoli ai creștinismului.
Sfântul Apostol Pavel a fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67, în ziua de 29 iunie.
Pentru că Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost în temniţă fiindcă L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. Cei doi sfinţi sunt ocrotitori ai celor lipsiti de libertate şi pentru că cei ajunşi în penitenciare sunt persoane care au greşit faţă de Dumnezeu, precum au greşit şi ei: Petru S-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creştini.
Tradiții și obiceiuri populare de Sfinții Apostoli Petru și Pavel
În Calendarul popular, ziua Sfinţilor Petru şi Pavel marchează miezul verii agrare şi perioada secerișului.
Tradiţia populară spune că în această zi apar licuricii, care îi ghidează pe cei ce se rătăcesc în păduri sau în munţi. Aceştia ar fi, de fapt, scântei ale biciului Sfântului Petru.
De Ziua Sfinţilor Apostoli Petru si Pavel se dă de pomană pentru cei morţi, iar femeile trebuie să ofere vecinilor şi săracilor mâncare gătită, dar şi vase de lut pline cu apă, astfel încât morţii nu vor flămânzi, şi nici nu vor înseta pe tărâmul celălalt.
Oamenii nu au voie să muncească, nici la câmp, şi nici în gospodărie. În ziua prăznuirii celor doi sfinţi nu se spală, nu se aruncă gunoiul din casă şi nu se toarce, iar oamenii trebuie să meargă la biserică.