Creştinii îi sărbătoresc, sâmbătă, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, cunoscuţi drept conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor spre Rai. Conform tradiţiei, în această zi se face marea pomenire a tuturor morţilor din familie, iar credinţa populară spune că de Sfinţii Mihail şi Gavriil nu se lucrează.
În 8 noiembrie este sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, dar şi a cetelor îngereşti care nu s-au despărţit de Dumnezeu. Arhanghelii sunt conducătorii cetelor de îngeri şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre Rai.
Astfel, Arhanghelul Mihail este conducătorul oştilor cereşti-îngereşti, iar Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i dea vestea că îl va naşte pe Mântuitorul Iisus şi tot el a dus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.
În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat, în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile Raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este dat să mai trăiască. De multe ori, este înâlnit alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.
În trecut, în Bucovina, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”. În credinţa populară, Arhanghelii asistă şi la Judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
La munte, unde Arhanghelii sunt şi patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), pe care o aruncau în dimineata zilei de 8 noiembrie în târla oilor. Se credea că, dacă turta cădea cu faţa în sus, în primăvară toate oile vor avea miei.
În calendarul popular, Sfinţii Mihail şi Gavriil se serbează trei zile, în 8, 9 şi 10 noiembrie. Prima zi se numeşte capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.
Obiceiul este ca, de Sfinţii Mihail şi Gavriil, să se aprindă lumânări atât pentru cei în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări năprasnice.
De asemenea, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil – despre care se crede că iau sufletele oamenilor când mor – se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie.
Conform credinţei populare, în această zi de sărbătoare a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil nu se lucrează, întrucât cine nesocoteşte această regulă se va chinui înainte de moarte.
Ziua de 8 noiembrie este considerată „Vara Arhanghelilor”, iar pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun, trebuie să mai fie între două şi patru zile senine şi călduroase, numite popular „Vara iernii”.
În ziua dinaintea sărbătorii se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date de pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc „Moşii de Arhangheli”. (News.ro)
Declarațiile făcute de Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara și președinte al organizației județene PSD au ținut prima pagină în mass-media națională timp de o săptămână: ”A chemat minerii! Vrea mineriadă!”
La Conferința județeană extraordinară a PSD Hunedoara, organizată săptămâna trecută la Deva și la care a participat și liderul PSD, Sorin Grindeanu, președintele PSD Hunedoara, Laurențiu Nistor, a ținut un discurs în stilul caracteristic. A entuziasmat sala dar a făcut posibile diverse interpretări.
Ce a declarat Laurențiu Nistor de la tribuna Conferinței județene:
„Domnule președinte, este glasul tuturor primarilor din sala asta și din județ, dar și al tuturor primarilor din România.
Opriți-l pe acest Bolojan să taie excedentul bugetar pe care primarii îl au!
Fiecare primar gospodar s-a gândit așa: dacă anul acesta nu are bani să termine o investiție, își pune o rezervă, ca să o poată finaliza anul viitor. Vine acum Bolojan și le spune că le taie acest fond? Nu se poate! Opriți-l!
Și de aici vă cer, dacă este cazul, să ieșim și de la guvernare! Această lucrare este diabolică!
Dacă doriți să vedeți și grevă de primari, o facem mai al dracului și chemăm și minerii, pentru că liderul de sindicat e aici, în sală — uite, ridică mâna și ne sprijină și ei! Împreună cu liderul de sindicat, cu minerii și toți primarii din județ putem să îi demonstrăm lui Bolojan că Guvernul nu este Oradea și Guvernul nu este județul Bihor!”– a declarat președintele organizației județene PSD Hunedoara, Laurențiu Nistor.
Astăzi, președintele Laurențiu Nistor a demontat interpretarea discursului său și a făcut câteva precizări:
”Am văzut că o frază spusă într-un moment de revoltă sinceră a fost întoarsă pe toate părțile. Am spus că „voi chema minerii și primarii” dacă e nevoie să ne apărăm județul. Unii au înțeles corect, alții au văzut altceva.
Vreau să lămuresc un lucru: nu e vorba de mineriade, ci de demnitate.
Dacă spui „miner” în România, unii cred că imediat pleacă autobuzele și trenurile de la Petroșani. E un cuvânt care apasă pe istoria noastră: unii îl aud și se gândesc la forță, alții la bâte. Eu m-am gândit la oameni. La cei care au coborât și încă mai coboară în mină, care și-au sacrificat sănătatea pentru ca țara să aibă energie.
Când spun „miner”, mă gândesc la oamenii care au ținut Valea Jiului pe umeri, la oamenii care coborau în întuneric ca să avem lumină. Nu la bâte și autobuze, ci la muncă, onoare și curaj.
România de azi nu mai e România anilor ’90. Eu nu chem pe nimeni la scandal, eu cer respect. Dar nu pot să tac atunci când cineva își bate joc de munca hunedorenilor. Da, am spus lucrurile apăsat, așa vorbim noi, hunedorenii, când ne doare nedreptatea!
Am spus-o și o spun din nou: minerii și primarii au dreptul să fie auziți. Prim-ministrul Ilie Bolojan trebuie să-i asculte! De aceea m-am adresat în repetate rânduri, public și oficial, Guvernului României, pentru a cere rezolvarea problemelor cu care se confruntă județul nostru.
Nu am cerut mineriade, am cerut respect!
Și respect voi cere în continuare!” – a scris președintele organizației județene PSD Hunedoara, Laurențiu Nistor, pe pagina sa de Facebook.
Virgil Popescu, ministrul Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023, a postat, astăzi, câteva considerații despre Termocentrala Mintia, cea mai mare investiție privată din România de după Revoluție.
Investitorii irakieni de la Mass Global Energy au investit 1,4 miliarde de euro în Termocentrala Mintia, care va funcționa pe gaz, din 2026.
Ce a scris fostul ministru Virgil Popescu pe pagina sa de Facebook:
”Am găsit Mintia în ruină. Am transformat-o în cea mai mare investiție energetică din România.
Când am preluat mandatul de ministru, Mintia era o centrală pe cărbune intrată în insolvență, cu datorii de peste un miliard de lei, cu un ajutor de stat ilegal, fără viitor. O gaură neagră.
Am fost acuzat că vreau să o „vând la fier vechi”. Realitatea? Am salvat-o. În mandatul meu, Mintia a fost scoasă la licitație publică și a devenit nucleul celei mai mari investiții energetice din România – o centrală modernă pe gaz în ciclu combinat de 1.700 MW. În 2023, am semnat contractul de construcție cu tehnologii Siemens, pregătită să funcționeze și pe hidrogen în viitor.
Valoarea investiției: 1,4 miliarde de euro. Grad de execuție: peste 70%. Termen de finalizare: 2026.
Din simbolul falimentului, Mintia a devenit simbolul reconstrucției. Dintr-un morman de datorii, am pus pe picioare un proiect strategic care va produce energie pentru milioane de români.” – a scris Virgil Popescu.
O femeie din Hunedoara a fost reținută pentru înșelăciune. Ea promitea „ritualuri și dezlegări” contra unor sume mari de bani. Astfel a înșelat o femeie din oraș cu 25.000 de euro.
VIDEO: IPJ Hunedoara
O femeie din municipiul Hunedoara a fost reținută pentru 24 de ore de polițiști, fiind bănuită de comiterea infracțiunii de înșelăciune.
Potrivit probatoriului, femeia ar fi indus în eroare o localnică, în perioada octombrie 2024 – noiembrie 2025, sub pretextul efectuării unor „ritualuri spirituale, dezlegări și farmece”, precum și a altor „servicii” de natură similară.
În acest mod, femeia ar fi obținut aproximativ 25.000 de euro de la persoana vătămată.
Pentru documentarea completă a activității infracționale, polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale Hunedoara, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara, au organizat în cursul zilei de ieri o acțiune în urma căreia femeia a fost prinsă în flagrant delict și a fost reținută pentru 24 de ore.
De asemenea, la domiciliul acesteia a fost efectuată o percheziție, fiind ridicate mai multe bunuri și sume de bani, ce urmează să fie verificate în cadrul anchetei.
Femeia a fost introdusă în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Deva, urmând ca în cursul zilei de astăzi să fie prezentată Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara cu propuneri legale privind măsurile preventive. (IPJ Hunedoara)
În urmă cu 54 de ani, în comuna Certeju de Sus, județul Hunedoara, s-a petrecut cea mai mare tragedie pe timp de pace din România. Atunci, în zorii zilei de 30 octombrie 1971, în jurul orei 5 dimineața, iazul de decantare a sterilului s-a rupt și nămolul otrăvitor, peste 300.000 de metri cubi, a acoperit Certejul.
Numărul morților nu a fost niciodată stabilit cu precizie, autoritățile comuniste au ținut secretul iar istoria nu a făcut niciodat lumină în acest caz. Totuși, estimările arată că peste 90 de oameni au murit atunci, în 30 octombrie 1971 și în zilele care au urmat.
Lucica Dina Muntean, fost senator PNL din Valea Jiului, a publicat o istorisire emoționantă despre tragedia petrecută cu peste o jumătate de secol în urmă.
”Certej – 1971
În 30 octombrie 1971 eram elevă la Liceul Pedagogic din Deva. La o oră de educație fizică am fost luată cu salvarea și transportată la spital, unde am fost operată de urgență. La 15 ani, când ești departe de casă și pățești așa ceva, nu ai cum să fii fericit. Seara, am adormit plângând, dorindu-mi să se facă mâine ca mama mea să ajungă la mine.
Dimineața, când m-am trezit, în patul de lângă mine am văzut un copilaș de vreo 5 ani, pansat la ochi, care plângea strigând-o pe mama lui. În salon erau și alți pacienți noi care păreau că au suferințe foarte mari. Ușa salonului se deschidea mereu și oameni disperați intrau și se uitau la cei din paturi, căutând parcă pe cineva.
Așa am aflat că undeva foarte aproape de Deva avusese loc o tragedie. Că la Certej se rupsese digul de la exploatatea minieră și o mare de nămol s-a revărsat înghițind casele din apropiere.
O asistentă m-a luat de braț și mi-a spus să am grijă de copilul de lângă mine pentru că este grav rănit la ochi și părinții nu i-au fost găsiți. Știa că sunt elevă la liceul pedagogic, dar în agitația aceea nu se gândise că și eu eram tot un copil.
M-am așezat lângă copilaș și am aflat că-l cheamă Penică. L-am ținut de mâini ca să nu-și ia pansamentul de la ochi și l-am mângâiat. „Mama ta o să vină, îi spuneam. Nu mai plânge!Merg la geam să o chem!”
Și chiar m-am dus la fereastra salonului, unde am încremenit. Curtea din spatele spitalului era plină de sicrie. „Pleacă de la geam!” a strigat cineva din curte. Și am plecat. Am ieșit pe coridor și am văzut oameni plângând și alergând în căutarea celor dragi.
Apoi o femeie a intrat în salonul nostru și s-a dus direct la patul lui Penică. Eu m-am bucurat, crezând că e mama lui. Dar nu era! Femeia își căuta copilul și văzând că nu e el, a început să plângă și să-i întrebe pe cei din salon dacă nu i-au văzut copilul. Unii puteau vorbi și alții nu.
Două zile am petrecut lângă Penică și în a treia, dimineața când m-am trezit, patul era gol.Văzând patul gol, mi-a înghețat inima și am întrebat o bătrânică unde este copilul. Mi-a spus că nu știe pentru că abia se trezise. Am întrebat atunci o asistentă care mi-a spus că acum a intrat în schimbul de dimineață. Am plâns, crezând că Penică al meu pățise ceva grav și nimeni nu voia să-mi spună. Nu am aflat niciodată! Am fost externată în aceeași zi și mutată la infirmieria liceului.
Multă vreme mi-am mângâiat sufletul de copil sperând că Penică e bine, că l-a găsit mama lui și că e sănătos și fericit. Asta vreau să cred și acum!
Ceea ce am aflat în schimb, a fost faptul că mulți dintre cei internați au fos duși în sicriele din spatele spitalului. Dumnezeu să-i odihnească în pace!
Au trecut 54 de ani de la cea mai mare tragedie pe timp de pace din România, despre care nu s-a vorbit atunci ca să nu se declare doliu național. Despre care nu am mai vorbit nici eu pentru că ea a rămas o rană deschisă în sufletul meu, marcându-mi întreaga viață.
Dar chiar dacă nu am vorbit despre această mare durere, am scris despre ea. Povestea lui Penică a fost scrisă demult într-o carte. Am ezitat să o public până acum ca să nu rănesc pe cineva. Dar într-o zi, cu siguranță va vedea lumina tiparului. Pentru că merită! El, copilul de atunci, dar și copiii de azi, care știu prea puțin despre această poveste adevărată.
*
În 30 octombrie 1971, la Certej, valul acid de steril a înghițit într-un sfert de oră și a ras de pe fața pământului șase blocuri de locuințe, un cămin cu 30 de camere, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării. Dezastrul a provocat 89 de morți și 76 de răniți. (Wikipedia)
Nu avem voie să uităm această tragedie! Ea trebuie să fie cunoscută și transmisă mai departe generațiilor viitoare pentru că reprezintă o tristă pagină a istoriei hunedorene.”
Pompierii Punctului de Lucru Totești au intervenit, în această dimineață, pentru lichidarea unui incendiu izbucnit la un autoturism, în localitatea Plopi, comuna Bretea Română.
La sosirea echipajului de stingere, autovehiculul se afla parcat în afara părții carosabile. Incendiul se manifesta puternic în partea din față a autovehiculului, în zona motorului, dar ardeau și alte părți ale autoturismului.
Ocupanții autovehiculului, conducătorul auto și un pasager, se aflau în exterior, în siguranță, neavând nevoie de asistență medicală.
VIDEO: ISU Hunedoara
Flăcările au izbucnit, cel mai probabil, din cauza unui scurtcircuit electric produs la compartimentul motor al autovehiculului. (ISU Hunedoara)
Proiectul minier de la Certeju de Sus, județul Hunedoara, intră într-o fază decisivă, după schimbarea acționariatului și anunțul unei investiții totale estimate la UN MILIARD de euro. Noul investitor, fondul de investiții Varvara Development Group, promite o exploatare fără cianuri, cu tehnologii moderne și un impact redus asupra mediului.
După mai bine de două decenii de întârzieri și controverse, proiectul de exploatare auriferă de la Certeju de Sus revine în atenție. Inginerul Nicolae Stanca, managerul general al Deva Gold SA, a declarat că noul plan de investiții se ridică la aproximativ 1 miliard de euro pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea extinderii până la 30 de ani.
Schimbare de acționariat și noi garanții financiare
În urma dificultăților întâmpinate cu obținerea licenței de exploatare, compania canadiană Eldorado Gold s-a retras din acționariatul majoritar, păstrând doar o participație minoritară. Controlul a fost preluat de Varvara Development Group (VARDEV), un fond de investiții internațional care operează proiecte miniere în valoare de miliarde de dolari.
Potrivit managerului general Nicolae Stanca, noul investitor dispune de capital propriu și de fondurile necesare pentru finanțarea integrală a proiectului, fără a depinde de listări bursiere sau credite externe.
Dan Myerson, Președintele Varvara Development Group (VARDEV): ”Vom opera conform celor mai înalte standarde de mediu”
Dan Myerson, președintele Varvara Development Group (VARDEV), noul proprietar al exploatării de auro-argentifere de la Certeju de Sus, a transmis o scrisoare către conducerea țării și a județului Hunedoara în care menționează:
„Investiția noastră propusă în România a fost aprobată de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), transferul acțiunilor majoritare de la entitatea canadiană Eldorado Gold fiind finalizat.
Eldorado va continua să dețină o participație minoritară în companie, la fel ca și Minvest S.A.
Avem un sprijin puternic din partea investitorilor noștri și vom începe acum să derulăm prima etapă a investiției noastre, care ne așteptăm să fie de aproximativ 500 de milioane de dolari în următorii ani.
Încă așteptăm finalizarea procesului de acordare a licenței noastre de exploatare, care este, desigur, esențială pentru ca investiția principală să poată demara.
Vom opera conform celor mai înalte standarde de mediu, pentru a genera un sector minier sustenabil pentru România. Am ținut cont pe deplin de opiniile exprimate de comunități și organizații cu privire la impactul operațiunilor miniere. Prin urmare, nu vom utiliza cianura și nici nu vom produce sterile umede, lucru care a făcut obiectul multor comentarii negative.
VARDEV se angajează să colaboreze cu toți membrii comunităților locale din Certej, Deva și din județul Hunedoara pentru a genera locuri de muncă multi-generaționale și rezultate sociale și economice îmbunătățite pentru populația locală. Sunt conștient pentru importanța istorică a județului Hunedoara pentru succesul economic al României”. (Sursa: Mesagerul Hunedorean)
Fără cianuri și fără iazuri de decantare
Una dintre principalele modificări anunțate vizează renunțarea totală la utilizarea cianurii. Procesul tehnologic se va baza exclusiv pe o tehnologie de flotație prin care se obțin concentrate aurifere, eliminând riscul poluării cu substanțe toxice. În plus, deșeurile vor fi depozitate în halde semiuscate, nu în iazuri de decantare, iar suprafața totală afectată va fi redusă la circa 250 de hectare, față de aproape 494 de hectare, cum era prevăzut inițial.
Beneficii economice și impact local
Proiectul prevede crearea a până la 1.200 de locuri de muncă în faza de construcție și a cel puțin 700 de posturi permanente în perioada de exploatare. Statul român, prin participația sa de 19,25% în Deva Gold SA, ar urma să beneficieze de circa 255 de milioane de euro din taxe, impozite și redevențe în primii 15 ani.
Distribuția acestor venituri este estimată astfel:
51,75 milioane de euro către bugetul local al comunei Certeju de Sus,
40,25 milioane de euro către Consiliul Județean Hunedoara,
23 milioane de euro către bugetul de stat, la care se adaugă alte contribuții și taxe directe.
Următorii pași: licența de exploatare și avizele finale
Implementarea efectivă a proiectului depinde de acordarea licenței de exploatare și de avizul de mediu, aflate în prezent în procedură de analiză la nivelul autorităților centrale. Noul investitor estimează că, odată obținute aceste documente, lucrările de producție ar putea începe în termen de 12–18 luni.
O nouă șansă pentru mineritul din Hunedoara
Reprezentanții companiei susțin că proiectul Certej poate deveni un model de exploatare minieră sustenabilă, bazată pe tehnologii moderne și o colaborare strânsă cu autoritățile locale. Potrivit managerului Nicolae Stanca, sprijinul principal a venit din partea Consiliului Județean Hunedoara și a primăriilor din Deva, Certeju de Sus și Băița.
Dacă planurile se vor concretiza, Certeju de Sus ar putea redeveni un pol economic regional, iar județul Hunedoara ar câștiga o investiție strategică într-un sector industrial aflat în declin de peste două decenii.
Sâmbătă, 26 octombrie 2024, avea loc ceremonia de constituire a noului Consiliu Local Certeju de Sus și învestirea în funcție a noului primar al comunei, Alexandru Luca.
La doar 35 de ani, Alexandru Luca, absolvent al Universității din Petroșani, Facultatea de Științe, secția Management, devenea noul primar al comunei Certeju de Sus. Foto: NewsHD.ro
A trecut un an de atunci. Poate cel mai complicat an pentru administrațiile publice locale din România.
Am dorit să aflăm cum a fost pentru primarul Alexandru Luca acest prim an de mandat, ce a realizat din tot ce și-a propus, ce planuri are, cum vede dezvoltarea comunei Certeju de Sus.
O comună cu 2.870 de locuitori, una dintre cele mai pitorești așezări din județul Hunedoara. Dar care a ajuns pe un nedorit LOC TREI între cele peste 3.200 de unități administrative-teritoriale din România, pentru o datorie uriașă la bugetul de stat, pe care actualul primar a moștenit-o de la precedenta administrație locală a comunei.
Domnule Alexandru Luca, pentru dumneavoastră cum a fost acest an, primul an ca primar? Cum a trecut?
Pe scurt, a fost un an plin de provocări, un an greu, pot spune, care a trecut foarte repede.
Cum v-ați fi așteptat să fie funcția de primar și cum este ea în realitate?
Facând trecerea de la mediul privat, mă așteptam sa fie grea.
În administrația publică totul se mișcă mai greu, așa sunt făcute legile. Viteza este alta. Dacă vrei să cumperi un pix, dacă vrei să repari un acoperiș sau să astupi o groapă, e o întreagă procedură, care consumă timp. În realitate, dacă dorești să dezvolți comunitatea și tot timpul să ai rezultate imediate, este o funcție grea. Oamenii, pe bună dreptate, așteaptă rezultate imediate, nu-i interesează toată această procedură.
În mediul privat lucrurile sunt mai simple, din mai multe puncte de vedere, șocul vine în administrația publică în momentul în care te lovești de multă birocrație, care mai mult te blochează decât te ajută.
Unii primari, la primul lor mandat, au găsit proiecte de dezvoltare începute, în diverse stadii de realizare, pe care doar le-au continuat sau le-au finalizat. Dumneavoastră ce proiecte începute ați găsit la Certej?
În primul rând am gasit o datorie foarte mare pentru o primărie, respectiv de 8.400.000 lei (aproximativ 1.680.000 euro), care mă blochează să accesez fonduri europene. Suntem cea mai îndatorată localitate din județul Hunedoara și pe locul 3 pe țară între unitățile administrativ teritoriale (după municipiul Făgăraș și comuna Nadeș). Asta am găsit, în primul rând, când am preluat mandatul de primar.
La capitolul proiecte începute, am găsit 7 proiecte doar aprobate pe programul Anghel Saligny, dintre care doar 5 sunt fezabile pentru implementare, dar pe care a trebuit să le iau de la zero cu documentele necesare.
În momentul de față, proiectele pe care le avem sunt următoarele:
Rețea Gaz – faza licitiație și autorizație de construire
Canalizare Bocșa-Hondol – faza de studiu de fezabilitate și avize (finalizat)
Stație de epurare – faza de studiu de fezabilitate și avize (finalizat)
Canalizare Toplița Mureșului – faza de studiu de fezabilitate și avize (finalizat)
Rețea de apă în Măgura, Toplița Mureșului și Săcărâmb – faza de studiu de fezabilitate
Cât ați realizat din ce v-ați propus și din ce le-ați promis cetățenilor?
Procentul ar fi undeva între 10 si 20 % din ceea ce am promis și am realizat, până la această dată, în primul an din cei patru de mandat.
Reabilitare clădire primăria nouă și mutarea tuturor angajaților într-un singur loc, pentru eficiența serviciilor publice adresate cetățeanului
Reabilitare clădire primăria veche – aici aș dori să fac o mutare, în sensul ca medicul de familie să se mute cu cabinetul în acest corp de clădire modernizat. În momentul de față suntem la faza de realizare a condițiilor unei astfel de destinații a clădirii, conform regulamentului Colegiului Medicilor.
Proiect întabulare gratuită, în parteneriat cu OCPI Hunedoara, pe anul 2024 – 5 sectoare cadastrale, iar în momentul de față am mai contractat un proiect pentru alte sectoare cadastrale care va începe în anul 2026
Reabilitare parcări la primăria nouă și la primăria veche
Achiziționat utilaj multifuncțional – pentru tăiere vegetație și deszăpezire
Reabilitarea exteriorului la clădirea Școlii Gimnaziale Certej
Înlocuirea acoperișului la Școala Gimnazială Certej – achiziția este efectuată, lucrările vor începe luna aceasta
Reabilitare exterior și interior la Căminul Cultural din satul Hondol – aici vreau să menționez că în perioada acestui mandat vreau să le reabilitez pe toate, anul acesta am început cu Hondol, în 2026 vom continua cu Certej, Vărmaga și Nojag, urmând ca în 2027 să reabilităm căminele din Săcărâmb, Măgura și Toplița Mureșului
Iluminat public inteligent – un contract aflat în derulare, prin care se vor înlocui 1.076 de lămpi și lămpi cu led în toată comuna. Aici vreau să menționez că înlocuirea se va face după graficul: Toplița Mureșului, Măgura, Săcărâmb, Bocșa, Hondol, Vărmaga, Nojag și Certej
Asociația de proprietari Certej a fost realizată – aici vreau să mulțumesc domnului Daniel Macovei, pentru implicare și devotament
În cadrul Masterplanului de apă, desfășurat în parteneriat cu Apa Prod Deva, rețelele de apă din satele Vărmaga și Nojag sunt realizate în proporție de 60%. Conform graficului, aducțiunea principală din Râul Mare Retezat trebuie să fie executată până în 30.08.2026, aducțiune care va deservi toată comuna
Care este cea mai importantă realizare de până acum?
Cea mai importantă realizare pot spune că este încadrarea comunei Certeju de Sus, în totalitate, în Zona Munților Apuseni (Hotărârea Guvernului nr. 323/1996 privind aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a unor localităţi din Munţii Apuseni – n.n.)
Aceasta înseamnă:
50% reducere la taxe și impozite locale
50% reducere la tarifele pentru energia electrică
50% reducere la tarifele pentru gaz (când va fi realizată rețeaua de gaz)
Dar cea mai mare dezamăgire?
La această întrebare pot spune că datoria de 8.400.000 lei, care mă blochează să accesez fonduri europene pentru dezvoltarea comunei.
Cum vedeți restructurarea administrației locale? Veți da afară funcționari din primărie? Sau veți tăia din salarii? Sau din investiții?
UAT Certeju de Sus are aprobate un număr de 21 de posturi iar în momentul de față noi suntem cu doar 19 posturi ocupate.
Funcționari nu vom da afară, deoarece în momentul de față suntem funcționarul și postul.
Pe partea de investiții nu putem tăia deloc și nu dorim, în niciun caz, să facem acest lucru, deoarece comuna noastră trebuie să se dezvolte. Acesta este rostul administrației locale.
Consider că ar trebui o analiză corectă a fiecărui UAT înainte a de lua o decizie, pentru că fiecare UAT din țara asta are particularitățile lui. Sunt multe UAT-uri care, cu un sprijin și cu o deschidere mai mare a statului român, pot fi profitabile pentru stat. Cred că acesta este și cazul comunei Certeju de Sus.
Ați fi de acord cu reorganizarea administrativ-teritorială, în sensul comasării comunelor mai mici, de exemplu Certeju de Sus – Hărău – Șoimuș, care să aibă o administrație unică?
În momentul de față nu mă pot pronunța dacă este un lucru bun sau rău, cert este faptul că, la un moment dat, această reorganizare va trebui făcută.
Cum vedeți comuna peste trei ani?
Peste trei ani vreau să văd comuna dezvoltată, din toate punctele de vedere, nu vreau să fiu un simplu trecător în administrația publică, vreau să se vadă că în urma mea au fost făcute multe lucruri bune pentru oamenii din comună.
Care este mesajul dumneavoastră pentru cetățenii din Certej, la împlinirea unui an de mandat?
Cetățenilor comunei Certeju de Sus vreau să le mulțumesc, în primul rând, pentru încrederea și sprijinul acordat și, totodată, vreau să îi rog să aibă răbdare, deoarece proiectele mari durează, dar cu siguranță le vom implementa.
Laurențiu Nistor, President of the Hunedoara County Council, has sent an open letter to the President of Romania, the Presidents of the two Chambers of Parliament, and the Government, drawing attention to the increasingly difficult social situation and the deep economic decline facing Hunedoara County.
In this OPEN LETTER, the President of the Hunedoara County Council, Laurențiu Nistor, presents a clear assessment of the current economic situation in Hunedoara County:
“Over the years, the heavy industry of our county has suffered blow after blow, leading to a decrease in the standard of living and a massive depopulation of urban areas. One by one, traditional industrial capacities in mining, energy, and steel production have been shut down, culminating in the recent definitive closure of the ArcelorMittal steel plant in Hunedoara — a decision officially communicated in recent days. In addition, strategic investments in Hunedoara County lie blocked due to the lack of involvement of central institutions and delays in harmonising national legislation with European law. Hunedoara County does not ask for charity! We are not requesting subsidies, but rather the opportunity to rebuild — to transform an industrial legacy into an economic future. The closure of the steelworks, of factories in the Brad area, the suppression of mining and the blocking of mineral resource exploitation represent true local tragedies and signal a serious weakness of the State in losing control over its own strategic assets.” — Laurențiu Nistor, President of the Hunedoara County Council
OPEN LETTER – Full Text
No. 25.172 / 22.10.2025
To: THE PRESIDENT OF ROMANIA His Excellency Mr. Nicușor Daniel DAN
THE PARLIAMENT OF ROMANIA His Excellency Mr. Mircea ABRUDEAN, President of the Senate His Excellency Mr. Sorin Mihai GRINDEANU, President of the Chamber of Deputies
THE GOVERNMENT OF ROMANIA His Excellency Mr. Ilie Gavril BOLOJAN, Prime Minister His Excellency Mr. Marian NEACȘU, Deputy Prime Minister His Excellency Mr. Radu Ștefan OPREA, Secretary General of the Government
OPEN LETTER
Your Excellency, Mr. President of Romania, Your Excellency, Mr. President of the Senate, Your Excellency, Mr. President of the Chamber of Deputies, Your Excellency, Mr. Prime Minister, Your Excellency, Mr. Deputy Prime Minister, Your Excellency, Mr. Secretary General of the Government,
I address you as the representative of a county standing on the brink of economic collapse — a collapse driven by closures, delays, and indifference. Major industrial units are being shut down, strategic projects are paralysed, and the people’s hope fades with every job lost. We are no longer speaking of a simple economic crisis, but of a slow process of annihilation of an entire county — the destruction of a region that, through the labour and sacrifice of its people, helped build modern Romania’s economy. If no action is taken now, Hunedoara County risks becoming an industrial and social cemetery — an open wound on the map of the country.
THE HUNEDOARA STEEL PLANT
The privatisation of the Hunedoara steelworks in 2003, although it saved the company from immediate liquidation, resulted in a drastic reduction of employees and a prolonged period of economic instability. Whereas at the beginning of the 1990s the plant employed no fewer than 60,000 people (including those at the Călan steelworks), today that number has fallen to 470. The financial data show a fluctuating trajectory, with few profitable years and significant debt, culminating in the decision for definitive closure, officially confirmed on 17 October 2025.
Both local and central authorities have provided the company with all necessary conditions and support to continue its operations — from administrative facilities to concrete commitments of energy assistance. Only days before the closure was announced, when the company’s management invoked energy costs as an obstacle, the Minister of Energy personally guaranteed support. I would like to express my particular gratitude to Mr. Bogdan-Gruia Ivan, Minister of Energy, for his involvement in our efforts to persuade ArcelorMittal’s management to maintain operations at the Hunedoara steelworks.
Nevertheless, the company chose to turn its back and shut down the factory. This decision proves, beyond any doubt, that the entire process was a cynical farce — a premeditated act of economic deception and a shameless pretext to liquidate the Hunedoara plant and turn it into a scrap metal field.
At this moment, four potential investors have expressed interest in acquiring the Hunedoara plant; however, the management of ArcelorMittal refuses any form of communication and, moreover, has forbidden access to the premises.
In light of the announcement of the plant’s definitive closure, I express my deep concern that this decision may soon be followed by the dismantling and relocation of machinery, and the total decommissioning of the plant, with its assets being sold off as “scrap metal”. In this respect, we respectfully request that you order the following measures:
Declassification of Privatisation Contract No. 49/28.10.2003, under which SC Siderurgica SA Hunedoara was transferred from state ownership to LNM Holdings/ISPAT (currently ArcelorMittal SA);
Initiation by the Authority for the Administration of State Assets (AAAS), as the legal successor of APAPS, of a statutory audit procedure regarding compliance with the privatisation contract;
Suspension of any dismantling, disassembly, or export of equipment and installations until the completion of the audit and clarification of the plant’s legal and patrimonial status. Do not allow them to leave the country with the plant’s equipment!
These measures do not represent a favour, but a moral and national obligation. The Romanian State has the duty to defend its people and honour its industrial past — not to stand idly by as what generations have built through labour and sacrifice is lost.
VALEA JIULUI ENERGY COMPLEX
Four decades ago, Valea Jiului was the energetic heart of Romania, employing over 60,000 miners and energy workers, operating 15 mining sites and producing more than 10 million tonnes of coal annually. The Mintia and Paroșeni thermal power plants functioned at full capacity, sustaining tens of thousands of families through the work carried out underground. After 1990, instead of implementing a strategy of modernisation and transition, successive governments applied a policy of closure and demolition. This resulted in successive waves of redundancies, a collapse in production from 7 million tonnes to under 300,000 tonnes per year, and today, only 2,300 employees still work in the mining sector.
Valea Jiului Energy Complex currently includes four coal mines — Lupeni, Lonea, Livezeni, and Vulcan — whose extracted coal is burned for neutralisation and electricity generation at the Paroșeni Thermal Power Plant (which possesses the most modern power unit in Romania in terms of environmental compliance technology). These four mines are subject to a closure programme (year 2026 for Lupeni and Lonea, and 2028 for Livezeni and Vulcan). It should be noted that no left-wing government has ever closed mines in Valea Jiului or in any other area of Hunedoara County.
The planned closure of Valea Jiului’s mines according to the imposed deadlines — 2026 and 2028 — is an absurd, dangerous, and irresponsible decision. A mine cannot be closed halfway through the deposit, leaving unexploited reserves underground and unfinished technical works. The forced cessation of operations without completing extraction and safety works is not only an economic mistake, but a real danger to miners’ lives. The closure process must be gradual and carried out in parallel with exploitation until the complete exhaustion of the mining fronts; otherwise, we lose not only coal, but also the underground structural stability of the region.
We must not forget the sacrifice and dedication of generations of miners — people who descended daily into the depths of the earth so that Romania could have light and warmth. They bore the burden of this nation in silence, in dust and darkness, while others made decisions from above. They worked, suffered, and endured for the common good. Today, our moral duty is to take care of those who remain — people who still believe that their labour has meaning. Let us not repay them with oblivion and indifference, but with respect, support, and gratitude — for without the miners of Valea Jiului, Romania would not be the same country.
The current deadlines are unrealistic and imposed without discernment. Therefore, we urgently request that the following measures be taken:
Extension of the mine closure period in Valea Jiului, in order to allow a balanced and realistic economic and social transition — until the end of 2028 for the Lonea and Lupeni mines, and until the end of 2032 for the Vulcan and Livezeni mines;
Construction of a 500 MWh gas-powered unit at the Paroșeni Thermal Power Plant, to operate in conjunction with the coal unit within the Valea Jiului Energy Complex — a project that has become absolutely vital. The BRUA pipeline, located only a few hundred metres from Paroșeni, presents a rare opportunity for this plant, together with the Mintia Power Station, to become a pillar of energy security for north-western Romania, freeing the entire region from dependence on energy imports. We earnestly request that the Minister of Energy prioritise this strategic investment, as each day of delay turns Hunedoara’s energy potential into a missed opportunity.
In this context, I would like to congratulate the management of SC TRANSGAZ SA and its General Director, Mr Ion Sterian, for honouring their commitment to provide gas supply to the new Mintia Power Station on time and successfully, through the Ø400 pipeline.
Without firm measures and without investment in infrastructure (Valea Jiului lies 100 km from the nearest motorway), the region that once provided Romania with coal, energy, and dignity is being pushed towards depopulation and ruin. This tragedy is not only that of the miners, but of the entire nation, which passively witnesses the extinguishing of the last flames in Romania’s industrial heartland.
Valea Jiului needs support and connectivity: the construction of the Uricani–Băile Herculane road is no longer a mere transport project but a strategic necessity for linking Valea Jiului to the south-west of the country and to European transport corridors. This road would open the isolated Valea Jiului area to tourism, investment, and development — transforming it from a declining region into a genuine economic and tourist hub of Romania.
Likewise, the construction of an expressway connecting Valea Jiului to the A1 motorway would shorten access times to the country’s main industrial and logistics centres, facilitate freight transport and private investment, and finally end the economic isolation of Valea Jiului.
ROVINA GOLD AND COPPER MINING PROJECT (SAMAX)
On 9 November 2018, the Government of Romania approved, through a Government Decision, the Rovina exploitation licence. The Rovina Mining Project, located in Hunedoara County, aims to exploit three deposits over a period of 35 years. The identified resources within these deposits total 406 million tonnes of ore, containing more than 635,000 tonnes of copper (the second-largest copper resource within the European Union) and approximately 300 tonnes of gold.
The SAMAX Project envisages the creation of approximately 2,000 jobs during the construction phase of the production facilities and more than 600 direct jobs during the exploitation phase, providing decent living conditions for an additional 2,500 local residents. To these, another 1,500–2,000 indirect jobs are expected to be generated in the surrounding area as a result of the project’s development.
Although, on 25 March 2025, the European Commission declared the Rovina Project to be an investment of strategic importance at the level of the European Union, under the Critical Raw Materials Act (CRMA – EU Regulation 2024/1252), exploitation activities have still not begun to this day.
The main reason lies in the administrative blockage caused by the failure to harmonise national legislation with European law, a responsibility that falls under the Ministry of Economy, which has not yet adapted the Romanian legislative framework to allow for the direct implementation of CRMA provisions.
I personally facilitated a meeting with the Minister of Economy to present this issue, yet no response was received — the Minister seems to be in a state of dormancy.
In this context, we urge the immediate harmonisation of national legislation with the European Union’s CRMA Regulation, so that the Rovina mining project may commence under legal, transparent, and EU-compliant conditions. Any further delay represents an unjustified form of institutional paralysis, with direct negative consequences for the economic development of Hunedoara County.
CERTEJU DE SUS GOLD AND SILVER MINING PROJECT (DEVA GOLD)
Another project of major importance for Hunedoara County’s economy — the exploitation of gold and silver ores in the Certeju de Sus perimeter — is currently blocked due to institutional negligence and administrative indifference.
Exploitation Licence No. 435/1999, for the Certeju de Sus perimeter, expired on 24 January 2025, and despite the licence holder’s compliance with all legal procedures, it has not been renewed. In December 2024, the National Agency for Mineral Resources (NAMR) published, for consultation, the draft Government Decision necessary for renewal, yet the procedure was halted by bureaucracy: a postponed government meeting, a missing opinion from the Ministry of Justice, and a €200 million project left unresolved.
This administrative negligence pushes Deva Gold S.A. into operational difficulty and condemns the entire local community to stagnation. It is an absurd situation: the Romanian State, a 19.25% shareholder through Minvest Deva, passively witnesses the blocking of a project from which it should have benefited directly — through royalties and economic development in a county facing collapse.
The Certej Project involves investments worth hundreds of millions of euros, more than 1,000 jobs during the construction phase and 500 jobs in the operational phase, for a period of 15–30 years. Instead of these economic benefits, we are now facing stalled files, missed deadlines, and yet another blow to Hunedoara County — a county seemingly condemned not by the lack of resources, but by the indifference of the Romanian State.
THE MIHĂILENI WATER RESERVOIR ON THE CRIȘUL ALB RIVER
The “Mihăileni Reservoir on the Crișul Alb River, Hunedoara County” was approved as an investment objective of national interest and public utility — an investment initiated in 1987, yet still not completed after nearly 40 years.
Although the dam structure was formally accepted in March 2022, the project, which has reached over 90% implementation, has once again come to a standstill. The works for arranging the accumulation lake were suspended following legal actions by an environmental organisation, and the partial acceptance report was subsequently revoked by Romanian Waters – Crișuri Basin Administration (ABA Crișuri).
The objectives underlying this investment include ensuring water supply for the population and industrial area, electricity generation (including through the construction of micro-hydropower plants), and flood protection for an extended sector of the Crișul Alb river, namely Mihăileni–Gurahonț.
We therefore respectfully request that the following measures be ordered:
Establish binding deadlines for the completion of all remaining components (lake arrangement, access routes, commissioning), correlated with secured financing;
Immediate legal unblocking: creation of an inter-institutional task force (comprising the Ministry of Environment, NAMR/ABA Crișuri, the Ministry of Development, and the Ministry of Justice) to manage ongoing litigations and to update authorisation/approval documentation in accordance with current legislation, so that the suspended works may legally resume;
Public timetable and quarterly reporting on physical and financial progress, with publication of all stage documents (opinions, acceptances, court rulings) on the official websites of the Ministry of Environment and Romanian Waters until the project’s full commissioning.
We cannot accept that a dam begun in 1987, with its body received in 2022, should remain abandoned because of administrative deadlock and unresolved legal challenges. The Minister of Environment has declared that “the time of consultations and commissions has passed, and that the Government of Romania guarantees that no project with real impact on citizens and the environment will be abandoned.” This strategic project must therefore be completed and made operational without delay!
FINAL CONSIDERATIONS
The aforementioned projects represent not only local interests but strategic national priorities whose implementation would directly contribute to Romania’s energy security, industrial revitalisation, and economic resilience.
Hunedoara County possesses the full potential to become a model region for transition — from heavy industry to sustainable, diversified development. However, this transition cannot occur through neglect, endless bureaucracy, or ministerial inaction. It requires political will, institutional accountability, and immediate action.
In this regard, I respectfully request:
That the Government of Romania urgently adopt the legislative and administrative measures necessary to unlock the blocked investment projects in Hunedoara County;
That the Ministry of Energy, the Ministry of Economy, and the Ministry of Environment coordinate their actions under a single national strategy, to ensure the continuation and completion of ongoing strategic projects;
That the Prime Minister designate a special governmental coordinator for the Hunedoara–Valea Jiului region, empowered to monitor and accelerate all infrastructure, energy, and industrial projects of national interest;
That the Ministry of European Investments and Projects include these objectives within the European funding programmes for the 2026–2030 period, with dedicated financing lines for industrial reconversion and the creation of green jobs in former mono-industrial areas.
Hunedoara County — once the industrial heart of Romania — must not be left to collapse in silence. The fate of Hunedoara today foreshadows the fate of the entire Romanian industry tomorrow.
It is our duty, as representatives of the Romanian people, to act now, not merely to preserve the dignity of a county, but to restore the country’s economic sovereignty. We do not ask for privileges — only for justice, fairness, and efficiency in the application of public policy. Behind every mine, every factory, every industrial ruin, there are people — workers, engineers, and families who have carried this country through their labour. They deserve more than indifference and bureaucratic excuses.
For this reason, we call upon:
The President of Romania, to personally intervene in ensuring inter-ministerial coordination for the resumption of strategic investments in Hunedoara County;
The Prime Minister, to take concrete measures for implementing the above-mentioned points;
The Ministers of Energy, Economy, and Environment, to exercise their legal authority in an efficient and responsible manner, removing all administrative and legislative obstacles that currently hinder progress.
I reiterate our readiness for institutional collaboration and for the immediate formation of a joint working group with government representatives, in order to define and monitor the objectives detailed above. This appeal is not a political request but a call for national responsibility.
With the highest consideration,
Laurențiu Nistor President of the Hunedoara County Council Deva, Romania
Laurențiu Nistor, Președintele Consiliului Județean Hunedoara, a transmis Președintelui României, președinților celor două camere ale Parlamentului și Guvernului o scrisoare deschisă prin care atrage atenția asupra situației sociale tot mai dificile și a declinului economic profund cu care se confruntă județul Hunedoara.
În SCRISOAREA DESCHISĂ, Președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, face o radiografie a situației economice actuale a județului Hunedoara:
”De-a lungul anilor, industria grea din județul nostru a suferit lovitură după lovitură, ceea ce a dus la scăderea nivelului de trai și la o depopulare masivă a zonelor urbane. S-au închis pe rând capacități industriale de tradiție din minerit, energie, siderurgie, iar totul a culminat cu închiderea definitivă a combinatului siderurgic ArcelorMittal de la Hunedoara, decizie care a fost comunicată chiar în aceste zile. Pe lângă toate acestea, investiții strategice din județul Hunedoara zac blocate din cauza lipsei implicării instituțiilor centrale și a întârzierii armonizării cadrului legislativ național cu cel european.
Județul Hunedoara nu cere pomană! Nu cerem subvenții, ci șansa de a reconstrui, de a transforma o istorie industrială în viitor economic. Închiderea combinatului, a fabricilor din zona Brad, suprimarea mineritului și blocarea exploatării resurselor minerale reprezintă adevărate drame locale și dau un semnal de slăbiciune a statului în fața pierderii controlului asupra propriilor active strategice.” – a afirmat Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara.
SCRISOARE DESCHISĂ, conținutul integral:
Nr. 25.172/22.10.2025
Către,
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
Domniei Sale, Domnului Nicușor Daniel DAN
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Domniei Sale, Domnului Mircea ABRUDEAN, președintele Senatului
Domniei Sale, Domnului Sorin Mihai GRINDEANU, președintele Camerei Deputaților
GUVERNUL ROMÂNIEI
Domniei Sale, Domnului Ilie Gavril BOLOJAN, Prim-ministru
Domniei Sale, Domnului Marian NEACȘU, Viceprim-ministru
Domniei Sale, Domnului Radu Ștefan OPREA, Secretar general al Guvernului
SCRISOARE DESCHISĂ
Stimate Domnule Președinte al României,
Stimate Domnule Președinte al Senatului,
Stimate Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Stimate Domnule Prim-ministru,
Stimate Domnule Viceprim-ministru,
Stimate Domnule Secretar General al Guvernului,
Mă adresez Domniilor Voastre ca reprezentant al unui județ care se află în pragul distrugerii economice prin închideri, amânări și indiferență. Mari unități industriale sunt închise, proiecte strategice zac blocate, iar speranța oamenilor dispare odată cu fiecare loc de muncă pierdut. Nu mai vorbim despre o simplă criză economică, ci despre un proces lent de anihilare a unui județ întreg, despre distrugerea unui areal care a construit, prin munca și jertfa sa, economia modernă a României. Dacă nu se intervine acum, județul Hunedoara riscă să devină un cimitir industrial și social, o rană deschisă pe harta țării.
COMBINATUL SIDERURGIC DE LA HUNEDOARA
Privatizarea combinatului de la Hunedoara din 2003, deși a salvat societatea de la lichidare imediată, a însemnat reducerea drastică a numărului de angajați și o perioadă îndelungată de instabilitate economică. Dacă la începutul anilor ´90, combinatul număra nu mai puțin de 60.000 de angajați (inclusiv angajații combinatului de la Călan), astăzi, numărul acestora a ajuns la 470. Datele financiare evidențiază un traseu oscilant, cu puțini ani profitabili și cu datorii ridicate, culminând cu decizia de închidere definitivă a combinatului, confirmată oficial la data de 17 octombrie 2025.
Autoritățile locale și centrale au oferit companiei toate condițiile și sprijinul necesar pentru a-și continua activitatea, de la facilități administrative până la promisiuni concrete de susținere energetică. Cu doar câteva zile înainte de anunțul închiderii, atunci când conducerea societății invoca prețul energiei ca obstacol, ministrul de resort le-a garantat sprijin. Mulțumesc în mod deosebit domnului ministru al energiei, Bogdan-Gruia Ivan, pentru implicarea sa în demersul nostru de a convinge conducerea ArcelorMittal să continue activitatea la combinatul din municipiul Hunedoara.
Cu toate acestea, compania a ales să întoarcă spatele și să închidă fabrica. Această decizie dovedește fără echivoc că întregul demers a fost o farsă cinică, un act de înșelăciune economică premeditat, un pretext nerușinat pentru a lichida combinatul de la Hunedoara și a-l transforma într-un câmp de fier vechi.
În acest moment, patru ofertanți și-au exprimat intenția de a cumpăra combinatul de la Hunedoara, însă conducerea ArcelorMittal refuză orice comunicare și, mai mult, interzice accesul în incinta unității.
În contextul anunțului privind închiderea definitivă a combinatului siderurgic, îmi exprim profunda îngrijorare că această decizie ar putea fi urmată de demontarea și relocarea utilajelor, respectiv dezafectarea totală a uzinei, cu valorificarea patrimoniului ca „fier vechi”. În acest sens vă rugăm să dispuneți măsurile necesare pentru:
Desecretizarea contractului de privatizare nr. 49/28.10.2003 prin care SC Siderurgica SA Hunedoara a trecut din proprietatea statului român în proprietatea companiei LNM Holdings/ISPAT (actualul ArcelorMittal SA);
Demararea de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, în calitate de succesor legal al APAPS, a unei proceduri de audit statutar privind respectarea contractului de privatizare.
Suspendarea oricăror acțiuni de dezmembrare, demontare sau export de echipamente și instalații până la finalizarea audituluiși la clarificarea statutului juridic și patrimonial al uzinei. Nu-i ajutați să plece din țară cu utilajele combinatului!
Aceste măsuri nu reprezintă un favor, ci o obligație morală și națională. Statul român are datoria să-și apere oamenii și să-și respecte trecutul industrial, nu să privească nepăsător cum se risipește ceea ce generații întregi au construit cu trudă și sacrificiu.
COMPLEXUL ENERGETIC VALEA JIULUI
În urmă cu patru decenii, Valea Jiului era inima energetică a României, cu peste 60.000 de mineri și energeticieni, 15 exploatări miniere și o producție de peste 10 milioane de tone de huilă anual. Termocentralele Mintia și Paroșeni funcționau la capacitate maximă, iar zeci de mii de familii trăiau din munca subterană. După 1990, în locul unei strategii de modernizare și tranziție, s-a aplicat o politică de închidere și demolare. Au urmat valuri succesive de disponibilizări, producția s-a prăbușit de la 7 milioane de tone la sub 300.000 de tone anual, iar astăzi, în minerit mai lucrează 2.300 de angajați.
Complexul Energetic Valea Jiului mai are în componență patru exploatări miniere de huilă: Lupeni, Lonea, Livezeni și Vulcan, iar cărbunele extras din aceste unități este ars pentru neutralizare și producere de energie electrică în Termocentrala Paroșeni (care are cel mai modern grup electrogen din România, raportat la instalația de conformare la mediu). Cele patru mine se află într-un program de închidere (anul 2026 pentru Lupeni și Lonea, respectiv 2028 pentru Livezeni și Vulcan). De precizat că niciodată guvernele de stânga nu au închis mine în Valea Jiului sau în altă zonă a județului!
Închiderea minelor din Valea Jiului în termenele impuse, 2026 și 2028, este o decizie absurdă, periculoasă și iresponsabilă. Nu se poate închide o mină în mijlocul zăcământului, lăsând în subteran resurse neexploatate și lucrări tehnice neterminate. Oprirea forțată a activității fără finalizarea abatajelor și a lucrărilor de securizare nu este doar o greșeală economică, ci un pericol real pentru viața minerilor. Închiderea trebuie făcută treptat, în paralel cu exploatarea, până la epuizarea completă a fronturilor, altfel pierdem nu doar cărbunele, ci și stabilitatea subterană a zonei.
Nu trebuie să uităm sacrificiul și jertfa generațiilor de mineri, oameni care au coborât zi de zi în adâncul pământului pentru ca România să aibă lumină și căldură. Ei au purtat pe umeri greul acestei țări, în tăcere, în praf și în întuneric, în timp ce alții luau decizii de la suprafață. Au muncit, au suferit și au răbdat pentru binele tuturor, iar azi datoria noastră morală este să avem grijă de cei care au rămas, de acești oameni care încă mai cred că munca lor are rost. Să nu le mai răspundem cu uitare și indiferență, ci cu respect, sprijin și recunoștință, pentru că fără minerii Văii Jiului, România nu ar fi fost aceeași țară.
Termenele actuale sunt nerealiste și impuse fără discernământ, motiv pentru care vă solicităm să dispuneți urgent măsurile necesare:
Prelungirea perioadei de închidere a activității miniere în Valea Jiului, pentru a permite o tranziție economică și socială echilibrată și realist, respectiv sfârșitul anului 2028 pentru minele Lonea și Lupeni și sfârșitul anului 2032 pentru minele Vulcan și Livezeni.
Realizarea grupului pe gaz la Termocentrala Paroșeni (500 MWH), care să funcționeze complementar grupului pe cărbune în cadrul Complexul Energetic Valea Jiului, devine absolut vitală. În acest sens, conducta BRUA, aflată la doar câteva sute de metri de Termocentrala Paroșeni, oferă oportunitatea rară ca centrala din Valea Jiului alături de centrala electrică de la Mintia să devină garanția securităţii energetice pentru nord-vestul României, eliberând întreaga regiune de dependenţa de importuri de energie. Rugăm cu insistenţă pe domnul ministru al Energiei să abordeze cu prioritate această investiţie strategică, deoarece fiecare zi de amânare transformă potenţialul energetic al Hunedoarei într-o şansă ratată.
În acest context, felicit conducerea SC TRANSGAZ SA, pe domnul director general, Ion Sterian, pentru respectarea angajamentului de a asigura furnizarea de gaz către noua centrală electrică de la Mintia, la termen și cu succes, prin conducta de Ø400.
În lipsa unor măsuri ferme, a unor investiții în infrastructură (Valea Jiului se află la 100 km de cea mai apropiată autostradă),zona care a dat României cărbune, energie și demnitate, este împinsăcătre depopulare și ruină. Această dramă nu este doar a minerilor, ci a întregii țări, care asistă, nepăsătoare, la stingerea ultimelor flăcări din inima industrială a României.
Valea Jiului are nevoie de sprijin, de deschidere: realizarea drumului Uricani – Băile Herculane nu mai este un simplu proiect rutier, ci o necesitate strategică pentru conectarea Văii Jiului la sud-vestul țării și la coridoarele europene de transport; acest drum ar deschide zona izolată a Văii Jiului către turism, investiții și dezvoltare, transformând-o dintr-o regiune în declin într-un veritabil pol economic și turistic al României.
De asemenea, un drum expres care să facă legătura cu autostrada A1 ar scurta timpul de acces spre principalele centre industriale și logistice ale țării, ar facilita transportul de mărfuri și investițiile private și ar pune capăt izolării economice a Văii Jiului.
EXPLOATAREA MINIERĂ AURIFERĂ DE LA ROVINA (SAMAX)
În data de 9 noiembrie 2018 Guvernul României a aprobat prin Hotărâre de Guvern Licența de exploatare Rovina.Proiectul Minier Rovina, jud Hunedoara, are ca scop exploatarea pe parcursul a 35 de ani a celor trei zăcăminte.Resursele identificate în cele trei zăcăminte totalizează 406 mil. tone de minereu cu un conținut în metal de peste 635.000 tone de cupru (a doua resursă de cupru la nivelul Uniunii Europene) și cca. 300 tone de aur.
Proiectul SAMAX își propune crearea a cca. 2.000 de locuri de muncă în etapa de construire a capacităților de producție și peste 600 de locuri de muncă create direct în etapa de exploatare care vor oferi condiții optime de viață pentru încă cca. 2.500 de locuitori ai zonei. Acestora li se vor adăuga alte 1.500-2.000 de locuri de muncă create indirect în zonă ca urmare a derulării proiectului.
Deși, la 25 martie 2025, Comisia Europeană a declarat Proiectul Rovina drept investiție de interes strategic la nivelul Uniunii Europene, în baza Regulamentului pentru Materii Prime Critice (CRMA – EU 2024/1252), exploatarea nu poate începe nici astăzi. Cauza principală o reprezintă blocajul administrativ generat de lipsa armonizării legislației naționale cu cea europeană, responsabilitatea revenind Ministerului Economiei, care nu a adaptat cadrul legislativ românesc pentru a permite aplicarea directă a prevederilor CRMA. Personal am facilitat o întâlnire cu ministrul economiei pentru a prezenta situația, însă niciun răspuns, ministrul pare că este în adormire.
În acest context, vă solicitsă urgentațiarmonizarea legislației naționale cu Regulamentul CRMA al Uniunii Europene, astfel încât proiectul minier Rovina să poată demara în condiții legale, transparente și conforme cu standardele europene. Întârzierea acestei proceduri reprezintă o formă de blocaj instituțional nejustificat, cu efecte directe asupra dezvoltării economice a județului Hunedoara.
EXPLOATAREA MINIERĂ AURIFERĂ DE LA CERTEJU DE SUS (DEVA GOLD)
Un alt proiect de importanță majoră pentru economia județului Hunedoara, exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, este astăzi blocat din cauza nepăsării și neputinței instituționale.
Licența de exploatare nr. 435/1999, pentru perimetrul Certeju de Sus, a expirat la 24 ianuarie 2025 și, în pofida procedurilor legale respectate de titular, nu a fost prelungită. În decembrie 2024, ANRM a publicat în consultare proiectul de Hotărâre de Guvern necesar prelungirii, însă totul s-a oprit în birocrație: o ședință de guvern amânată, un aviz lipsă de la Ministerul Justiției, iar un proiect de 200 de milioane de euro a fost lăsat fără rezolvare.
Această neglijență administrativă împinge Deva Gold S.A. în dificultate operațională și condamnă întreaga comunitate la stagnare. Este o situație absurdă: statul român, acționar cu 19,25% prin Minvest Deva, asistă impasibil la blocarea unui proiect din care ar fi trebuit să încaseze redevențe și să susțină dezvoltarea unei regiuni aflate în colaps economic.
Proiectul Certej înseamnă investiții de sute de milioane de euro, peste 1.000 de locuri de muncă în faza de construcție și 500 în exploatare, pentru o perioadă de 15–30 de ani. În locul acestor beneficii, avem astăzi dosare blocate, termene ratate și o nouă lovitură dată județului Hunedoara, un județ care pare condamnat nu de lipsa resurselor, ci de nepăsarea statului român.
ACUMULAREA MIHĂILENI DE PE RÂUL CRIȘUL-ALB
Obiectivul „Acumularea Mihăileni de pe râul Crișul-Alb, județul Hunedoara”:aprobată ca obiectiv de investiţii de interes naţional şi utilitate publică o investiție începută în anul 1987 și nefinalizată încă nici la aproape 40 de ani! Deși corpul barajului a fost recepționat în martie 2022, proiectul, care se află la un stadiu de implementare de peste 90%, a intrat din nou în impas: lucrările pentru amenajarea lacului de acumulare au fost sistate în urma acțiunilor în instanță ale unei organizații de mediu, iar procesul-verbal de recepție parțială a fost ulterior revocat de Apele Române – ABA Crișuri.
Obiectivele care stau la baza realizării acestei investiții constau în asigurarea necesarului de apă pentru populație și pentru zona industrială, producerea de energie electrică (inclusiv prin construcția de microhidrocentrale) și apărarea împotriva inundațiilor pentru un sector întins al râului Crișului Alb, respectiv Mihăileni-Gurahonț. cv
În acest sens, văsolicit să dispuneți măsurile necesare pentru:
Asumarea de termene obligatorii pentru finalizarea tuturor componentelor rămase (amenajarea lacului, căi de acces, punere în exploatare), corelate cu finanțare asigurată.
Deblocarea juridică imediată: constituirea unei celule inter-instituționale (MMAP, ANAR/ABA Crișuri, MDLPA, MJ) pentru gestionarea litigiilor și refacerea documentațiilor de avizare/autorizare conform legislației actuale, astfel încât lucrările sistate să poată fi reluate legal.
Calendar public și raportare trimestrială privind stadiul fizic și financiar, cu publicarea pe site-urile MMAP/ANAR a tuturor documentelor de etapă (avize, recepții, hotărâri de instanță), până la punerea efectivă în funcțiune.
Nu putem accepta ca un baraj început în 1987, cu corpul recepționat în 2022, să rămână abandonat din cauza sincopei administrative și a contestațiilor nesoluționate. Doamna ministru al mediului a declarat că a trecut vremea consultărilor, a comisiilor și că Guvernul României garantează că niciun proiect cu impact real pentru cetățeni și mediu nu va fi abandonat. Acest obiectiv strategic trebuie finalizat și pus în funcțiune!
Adăugați la această sumă de lovituri economice și sociale închiderea recentă a fabricii de volane din Brad, cunoscută unitate de producţie cu peste două decenii de activitate în judeţul Hunedoara, care a lăsat peste 320 de angajaţi fără locuri de muncă.Această nouă pierdere nu mai este un simplu episod izolat, ci dovada că județul Hunedoara este împins spre colaps economic, printr-o succesiune de decizii greșite, întârzieri, neglijență și indiferență a statului. Se distruge, încet dar sigur, o întreagă regiune industrială, iar statul român privește pasiv cum se prăbușesc una câte una ultimele bastioane ale muncii și demnității din ale județului Hunedoara.
Domnule Președinte,
Domnilor Președinți ai celor două camere ale parlamentului,
Domnule Prim-ministru,
Județul Hunedoara nu cere pomană! Nu cerem subvenții, ci șansa de a reconstrui, de a transforma o istorie industrială în viitor economic. Închiderea combinatului, a fabricilor din zona Brad, suprimarea mineritului și blocarea exploatării resurselor minerale reprezintă adevărate drame locale și dau un semnalde slăbiciune a statului în fața pierderii controlului asupra propriilor active strategice.
NU UITAȚI CĂ, în anii ´80, Hunedoara se afla între primele 5 județe ale țării ca pondere în PIB-ul național, alături de București, Prahova, Constanța și Brașov. În anii 1985–1988, valoarea producției industriale din Hunedoara era de peste 30 miliarde lei anual (lei vechi), ceea ce reprezenta aproximativ 6% din producția industrială totală a României.
Vă solicit, în numele locuitorilor județului Hunedoara, să acționați acum, înainte ca patrimoniul industrial al României să fie distrus sau înstrăinat definitiv.
