marți, iulie 28, 2026
Acasă Blog Pagina 5

Cum își bate joc statul român de oameni și de o investiție de 1 MILIARD de euro. Cazul Certej

0

Proiectul minier de la Certeju de Sus, județul Hunedoara, este blocat de aproape un an și jumătate de indolența unor funcționari guvernamentali, guturaiul premierului Ciolacu, ostilitatea agresivă a unui obscur ONG din Cluj și lentoarea sistemului de justiție românesc.

Să le luăm pe rând, cu date și fapte. Dacă vă obosește textul, că e cam lung, dați pe tiktok și vă distrați. Dacă, însă, vreți să aflați cum arată, în toată splendoarea ei, o bătaie de joc românească de 1 MILIARD de euro, în timp ce lumea urlă de foame, cocoșată de taxe și impozite, atunci citiți aici.

Ce vrea proiectul minier Certej?

Proiectul minier Certej, de exploatare auriferă, a intrat, de curând, într-o fază decisivă, după schimbarea acționariatului și anunțul unei investiții totale estimate la UN MILIARD de euro.

Noul investitor, fondul de investiții Varvara Development Group, promite un proiect adaptat tuturor cerințelor de mediu actualizate: o exploatare fără cianuri, cu tehnologii moderne și un impact redus asupra mediului. Vor fi create peste 1.000 de locuri de muncă, într-o zonă moartă din punct de vedere economic.

Totul este însă blocat, pe moment, din cauză că licența de exploatare, deținută de Deva Gold (companie a statului român) a expirat, din vina exclusivă a unor funcționari guvernamentali și a unor ciudate întârzieri și coincidențe pe traseul hârtiilor.

Indolență sau rea intenție?

Documentația de prelungire a licenței de exploatare a fost depusă de către Deva Gold în termenul legal, cu toate anexele solicitate. Ceea ce trebuia să fie, în mod normal, o simplă formalitate (licența exista, era necesară doar prelungirea termenului de valabilitate) a devenit un adevărat coșmar birocratic. Licența a expirat, până să fie avizată prelungirea ei, din cauza unei foarte dubioase tergiversări pe circuitul hârtiilor, între ANRM PSG (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon) și Guvernul României.

Ce s-a întâmplat?

În ședința din 16 ianuarie 2025, Proiectul de HG pentru aprobarea prelungirii licenței de exploatare nu a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței de guvern. De ce? Mister. ANRM PSG motivează că mai întâi trebuia aprobat proiectul de HG privind inventarul bunurilor societății. Foarte bine, proiectul de HG pentru prelungirea licenței de exploatare putea să fie următorul punct de pe ordinea de zi. Lucru care nu s-a mai întâmplat.

Urmează promisiunea fermă, din partea ANRM PSG și a unor oficiali din Guvernul României, că proiectul va fi introdus în următoarea ședință.

Ghinion, însă! Premierul Marcel Ciolacu răcește în urma unei scurte vacanțe, stă acasă, bolnav, așa că ședința de guvern, programată în 23 ianuarie 2025, nu se mai ține.

În 28 ianuarie 2025, la următoarea ședință de guvern, surpriză totală: Proiectul de HG de prelungire a licenței de exploatare nu s-a regăsit pe ordinea de zi la secțiunea „Proiecte de Hotărâri de Guvern”. A apărut doar la secțiunea „Analize”, sub forma unei analize referitoare la proiect.

Și așa, prin ciudate tergiversări și omisiuni, termenul de prelungire a licenței de exploatare a expirat.

Repetăm întrebarea: indolența unor funcționari sau rea-intenție? Vom vedea.

Ce se întâmplă acum?

Societatea Deva Gold a fost sfătuită chiar de ANRM PSG să o dea în judecată, pentru ”obligația de a face”. La fel, recomandarea a fost să fie dat în judecată Guvernul României, pentru același motiv.

După 5 luni, la 22 mai 2025, la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Alba Iulia este înregistrat dosarul cu numărul 270/57/2025, prin care reclamantul Deva Gold S.A. îi cheamă în instanță pe pârâții Guvernul României și ANRM PSG.

Justiția intră pe rol, cu viteza melcului turbat

Prima dată, după înregistrarea în luna mai a dosarului, urmează vacanța judecătorească, până în septembrie. Ghinion!

Așa că primul termen este fixat tocmai pentru luna octombrie. Dar ce să vezi, ghinion din nou! Magistrații sunt în grevă, protestează față de preconizata reducere a pensiilor lor. Dosarul Deva Gold nu e urgent, așa că se amână sine-die, până se termină greva.

În fine, la sfîrșitul lunii noiembrie se ține primul termen de judecată.

Dar, iarăși ghinion, acum intervine un obscur ONG de mediu din Cluj, respectiv ”Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu”, care a formulat o cerere de intervenţie accesorie în sprijinul pârâţilor. Adică ONG-ul e de partea Guvernului României și ANRM PSG.

Amuzant? Ciudat? Nu. Căci scopul ONG-ului din Cluj nu este altul decât de a întârzia cât se poate de mult soluționarea cauzei. Ceea ce se și întâmplă.

Și așa ajungem în 26 ianuarie 2026, la 8 luni de la intentarea acțiunii în instanță de către Deva Gold SA.

La acest termen, cel mai recent, instanța decide o nouă amânare, până în februarie, a cauzei. Motivul: ”În vederea citării electronice a petentei Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor Miniere, la adresa de mail indicată, se acordă un nou termen de judecată la data de 09.02.2026.”

Adică încă două săptămâni pentru ca onorata instanță să trimită un mail către intervenient, care, altfel, murea de grija Guvernului și agenției guvernamentale ANRM PSG, atât de tare încât nu s-a prezentat la termenul din ianuarie.

Oameni buni, dacă asta nu e bătaie de joc, nu știu ce poate fi.

Rea-intenție, poate. Aici, însă, trebuie probe certe. Șansele să le obțin sunt minime. De aceea, fac din nou și din nou un apel public la serviciile de informații ale României să lase dracului jocurile de putere, combinațiile politice, și să-și facă datoria, cel puțin pe partea de subminare a economiei naționale, acțiune care se desfășoară sub ochii noștri. Vă dau și un indiciu, că poate ați uitat ABC-ul meseriei, după atâtea campanii electorale: luați urma banilor. Către ONG-uri, către funcționari guvernamentali. Bine, cu plăcere!

Și încă o considerație, de final. Și am în vedere și proiectul minier de la Rovina, tot județul Hunedoara, tot blocat, de această dată pe motiv de autorizație de mediu – care a fost suspendată de Curtea de Apel Cluj, tot la plângerea unui ONG românesc. Motivul: nu s-a făcut consultare transfrontalieră. Și asta deși Ungaria nu a avut absolut nicio obiecție, exploatarea fiind preconizată a fi făcută tot fără folosirea cianurilor, ca și la Certej. Un proiect declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanță strategică pentru aprovizionarea UE cu materii prime critice, prin exploatarea a 217 tone de aur și 635.000 tone de cupru. Proiect blocat!

Considerația de final: Atâta timp cât România este condusă de ONG-uri, prin aripa lor politică USR, nu sunt șanse prea mari pentru reindustrializarea țării, respectiv pentru proiectele miniere, hidrocentrale etc. Președinția României, ministerele Mediului, Economiei, Apărării, Afacerilor Externe, toate sunt ale ONG-USR. Un partid de 10% conduce România. Ba chiar, cu mare părere de rău o spun, chiar și prim-ministrul Bolojan pare a fi mai mult președintele USR decât al PNL. Așa că Dumnezeu cu mila!

Alin Bena

……………………………………………….

CRONOLOGIA UNEI BĂTĂI DE JOC – SINTEZĂ

Cum s-a pierdut prelungirea Licenței de exploatare DEVA GOLD SA

Ce s-a întâmplat cu prelungirea Licenței de exploatare?

DEVA GOLD SA a depus întreaga documentație necesară pentru prelungirea Licenței de exploatare în termenul legal și a semnat Actul adițional de prelungire, însă proiectul de Hotărâre de Guvern necesar aprobării finale nu a fost adoptat înainte de expirarea Licenței.

Când a fost depusă documentația pentru prelungire?

În data de 17.10.2024, documentația a fost depusă la ANRM PSG (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon), conform art. 20 din Legea Minelor nr. 85/2003, prin adresa DEVA GOLD SA nr. 253/16.10.2024, înregistrată la ANRM PSG cu nr. 6057/17.10.2024.

Ce documente au fost semnate ulterior?

În data de 23.12.2024, la sediul ANRM PSG București, Directorul societății, ing. Nicolae Stanca, a semnat următoarele documente:

  • Actul adițional nr. 11/2024 de prelungire a Licenței de concesiune nr. 435/1999 pentru perioada 2025–2030;
  • Contractul TT privind sumele aferente transferului de tehnologie.

Care sunt datele Licenței?

  • Substanță: minereu auro-argentifer și andezit industrial și de construcție
  • Perimetru: Certej, județul Hunedoara
  • Titular: DEVA GOLD SA

Ce a comunicat ANRM PSG după semnarea Actului adițional?

ANRM PSG a transmis că:

  • documentele aferente proiectului de HG au urmat cursul legal;
  • proiectul a fost transmis spre avizare la Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției;
  • proiectul de HG urma să fie aprobat înainte de 24.01.2025, data expirării Licenței;
  • DEVA GOLD SA nu mai avea nicio obligație legală în finalizarea procedurii.

A existat și un alt proiect de HG?

Da. ANRM PSG a inițiat concomitent un proiect de HG privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a:

  • zăcământului auro-argintifer Certej;
  • zăcămintelor de andezit industrial și de construcție Dealul Cucăi și Dealul Ciongani.

Ce s-a întâmplat în ședința de guvern din 16.01.2025?

A fost aprobat doar proiectul de HG privind înscrierea în inventarul bunurilor.
Proiectul de HG pentru aprobarea Actului adițional nr. 11/2024 nu a fost introdus pe ordinea de zi.

Care a fost explicația ANRM PSG?

ANRM PSG a precizat că:

  • mai întâi trebuia aprobat proiectul de HG privind inventarul bunurilor;
  • proiectul de prelungire a Licenței urma să fie aprobat în ședința din 23.01.2025.

De ce nu s-a aprobat proiectul în timp util?

  • 23.01.2025 – ședința de guvern nu s-a ținut, deoarece premierul era bolnav.
  • 27.01.2025 – ședința a fost amânată pentru 28.01.2025.

Ce s-a întâmplat în ședința din 28.01.2025?

Proiectul de HG:

  • nu s-a regăsit la secțiunea „Proiecte de Hotărâri de Guvern”;
  • a apărut doar la secțiunea „Analize”, sub forma unei analize referitoare la proiect.

Ce informații a primit DEVA GOLD SA după ședință?

Reprezentanții ANRM PSG au comunicat telefonic că „au fost ceva probleme” și au invitat directorul societății la discuții în data de 29.01.2025.

Ce s-a stabilit la întâlnirea din 29.01.2025?

DEVA GOLD SA a fost informată că:

  • proiectul de HG nu a fost aprobat;
  • reprezentantul Ministerului Justiției nu a semnat proiectul;
  • motivul invocat a fost depășirea termenului de valabilitate a Licenței.

Care este soluția indicată de autorități?

ANRM PSG a indicat ca soluție:

  • deschiderea unui proces în instanță;
  • solicitarea obligării Ministerului Justiției să aprobe proiectul de HG, pe motiv că depășirea termenului nu este imputabilă societății.

Care este poziția DEVA GOLD SA?

DEVA GOLD SA susține, cu probe indubitabile, că:

  • și-a îndeplinit toate obligațiile legale;
  • a depus documentația în termen;
  • a semnat Actul adițional la 23.12.2024, împreună cu ANRM PSG;
  • din acel moment, procedura de aprobare a HG era exclusiv în sarcina ANRM PSG.

Ce consecințe are această situație?

DEVA GOLD SA este pusă în situația de:

  • a-și înceta activitatea de producție;
  • a disponibiliza angajații, până la soluționarea procesului.

Există efecte economice?

Da. Contractele de livrare de produse andezitice cu peste 30 de beneficiari nu pot fi onorate, ceea ce va conduce la penalizări.

Care este impactul general?

Incidentul:

  • nu este din vina companiei;
  • are un efect profund negativ asupra comunităților din care provin salariații;
  • afectează investitorul majoritar, care a acționat cu bună-credință, dar a fost pus în dificultate de autoritățile statului.

CITEȘTE ȘI:

PE TEMA INDUSTRIALIZĂRII JUDEȚULUI HUNEDOARA:

USR cântă pe versurile Maicii Rusia iar drăguța Barbie de Hunedoara e soprană de coloratură

0

De câteva zile, rețelele social-media gem, din nou, de indignare „verde”.

Ministresa Mediului, Diana Buzoianu (USR), propagată și pe o pagină cu o mână de fani de către Barbie de Hunedoara (USR), s-a trezit din nou în transa salvării planetei. De data asta, nu mai e vorba despre proiectele miniere ci de niște hidrocentrale aproape gata. Aproape gata, adică făcute. Beton turnat, baraje ridicate, conducte trase. Cu alte cuvinte: ecologiștii noștri bravi protestează împotriva realității.

E greu să concurezi cu asemenea performanță de logică: ne revoltăm nu pentru ce se va face, ci pentru ce s-a făcut deja. E ca și cum ai țipa „oprim nenorocirea!” în timp ce stai pe ruinele ei de 40 de ani.

Evident, nu putea lipsi orchestra ONG-istică. Aia cu accente vieneze și morală subcontractată. ONG-uri care au descoperit recent că România e un habitat exotic de apărare a ultimului fir de iarbă și a ultimei păduri virgine — dar doar când e vorba să nu producem nimic. Cum e ceva care învârte o turbină, pac!, apare un raport de 80 de pagini despre broaștele care simt vibrațiile capitalismului energetic, distrugător și fără suflet.

Și uite-așa, cu fluturări de pancarte digitale și hashtaguri „#JiulLiber”, am ajuns să confundăm ecologia cu autosabotajul.

La fel stă situația cu barajul de la Mihăileni, de pe Crișul Alb, din comuna Buceș, județul Hunedoara. De trei ani și jumătate, lucrările de amenajare a lacului de acumulare Mihăileni au fost oprite, în urma proceselor deschise de activiștii de mediu. Barajul său a fost finalizat după aproape patru decenii, dar soarta proiectului hidrotehnic rămâne incertă. Păi protestează USR-ul și ONG-ul, in corpore și prin trompețicile lor locale.

Hai să fim serioși. Hidrocentralele alea sunt 90–98% gata. ”Distrugerea mediului” – dacă e distrugere, e deja făcută, domnișoara ministru și dragă Barbie de Hunedoara. E acolo, râde la soare. Cu betoane, cu tot. Cam ce v-ar pofti suflețelul acum, să fie demolate? Să facem un muzeu al barajelor în veci nefinalizate? Se face un lac, da, poate cu pești în el, cu rățuște, poate chiar și o pensiune la margine — iacă tragedie națională!

Al doilea „argument” e și mai savuros: „randamentul nu se justifică”. Cică debitul Jiului e mai mic decât cel scontat, deci energia produsă nu merită. Traducere: „nu ne iese la milimetru ce-au calculat comuniștii acum 40 de ani, deci mai bine nu terminăm nimic”. Excelent! Într-o țară unde s-au furat miliarde pe proiecte nici măcar începute, noi facem infarct moral la unele 98% terminate.

Și apoi vine apogeul logicii verzi: „energia hidro nu e chiar așa curată”. Serios? Într-o lume care se chinuie să iasă din dependența de gaz și cărbune, noi blocăm ce avem mai curat, mai ieftin și deja făcut. Pentru ce? Pentru trei cocostârci și șapte broaște care nu se mai regăsesc sufletește în noul peisaj și cîteva ONG-uri care primesc finanțări consistente ca să zică „NU”?

(Apropo, revin cu apelul către serviciile de informații să verifice până în pânzele albe sursa finanțărilor pentru ONG-urile de mediu, poate va fi mai evident cât costă altruismul și idealismul acestor eco-teroriști)

Bravo, România! Țara unde rațiunea e suspectă, iar orice proiect util e considerat crimă împotriva climei.

Iar când le spui oamenilor ăstora că sunt manipulați, sar ca arși: „Cum adică suntem cu rușii? Păi cu rușii sunt cei de la AUR, POT, SOS, CG etc”. Poate n-oți fi direct, pe arborele genealogic. Dar perfect pe linia lor. Pentru că sabotarea producției interne de energie, la fel ca ne-exploatarea resurselor minerale de care țara dispune e o melodie pe care Maica Rusia o cântă de ani buni. Iar unii, mai sensibili la sunetele flautului ideologic, au început s-o fredoneze, poate fără să știe – deși această ipoteză i-ar transforma din nemernici în idioți utili.

Deci, dragă Barbie de Hunedoara, înainte de a apăsa cu degețelul pe împletitura aia de se cheamă Chat GPT și de a te transforma în câteva secunde în expertă în minerit, hidrocentrale și gândacul croitor (care dispare dacă se fac autostrăzi în România, nu-i așa?), încearcă să gândești puțin cu căpșorul propriu. Te asigur că nu te doare nici cât o epilare. Și alege una dintre variantele de mai sus: nemernici sau idioți utili?

Alin Bena

P.S.: ”Românii plătesc cea mai scumpă energie electrică din lume” – spune ministrul Energiei, Bogdan Ivan. La asta te-ai gândit, Barbie, când le plângi de milă broaștelor de pe Crișul Alb?

CITEȘTE ȘI:

De Ziua Culturii Naționale: La ce-i bună Mioriţa?

0

Reiau un text mai vechi. Și asta pentru că, ieri, un tânăr de la call-center-ul Rețele Electrice m-a plasat în județul Deva (!). Și i-am recomandat să pună mâna pe carte, că e groasă treaba! N-a fost convins și mi-a zis să păstrăm un ton civilizat. E dezastru, tată!

Textul cu Miorița:

Nimeresc pe un post tv nou. Aleph News al lui Adrian Sârbu, ca să n-o mai lungim.

O prezentatoare frumoasă, evident inteligentă, cu fraze rotunjite și coerente, cu dicție impecabilă, zice așa:

„Programa școlară e clar depășită. Copiilor li se predă o poezie cu niște ciobani, cu oile pe câmp, unul dintre ei vorbește cu o oaie și alt cioban îl omoară. Ce învață copiii din asta? La ce le folosește?”

Am rămas trăsnit. Nu m-am dus să plâng in fundul curții, ca un nenorocit de moș nostalgic.

Dar ce-a zis fata asta m-a rupt. Mai mult decât mi-aș fi imaginat. Și-s obișnuit cu multe rele și urâciuni.

Asta e.

La ce dracu e bună Mioriţa?

Şi au apărut rezultatele simulării la examenul de bacalaureat din primăvara asta.

În judeţul Hunedoara, la Limba şi Literatura Română, doar 69,2% dintre elevi au reuşit să ia o notă peste 5.

Aşadar, UN elev din TREI nu este în stare să scrie, să citească, să vorbească în limba română. Despre literatură nici nu poate fi vorba.

UNUL din TREI absolvenţi de liceu este, practic, ANALFABET!

La ce-i bună Mioriţa?

Mai departe: cei mai mulţi dintre norocoşii care au promovat această probă s-au situat în intervalul de notare 5 – 6. Adică nişte mediocri care s-or înţelege în limba lor, alta decât limba română sau vreo limbă recunoscută (deocamdată).

La ce dracu îţi trebuie Mioriţa, când ai smart-phone?

Dacă nu te îmbogățește spiritual, atunci la asta îţi trebuie, loază: când auzi o oaie că behăie la tine în berăria acră unde-ţi duci viaţa, nu behăie ca s-o pui pe tiktok şi pe insta. Behăie ca să-ţi transmită că vin alţi doi dobitoci ca tine ca să-ţi ia gâţii, mai pe seară, prostovane. Doi bormbandieri o să-ți dea la pufarin, fraiere. Be.

Citeşte, mă, Mioriţa! T-e ajuta ân vieatză!

Și întâmplarea de ieri:

Coșmarul iernii: s-a întrerupt curentul electric!

Sunt antrenat, așa că în 20 de secunde sunt în telefon cu operatorul call-center-ului Rețele Electrice România.

– Bună ziua, zice o voce imberbă, de tinerel cu acnee, sunt Viorel sau Valy sau cum mi-a zis el că l-au botezat – ca să fim mai intimi, așa, de început de șuetă.

Bună ziua, sunt nume prenume, adresa așa, sat Săcărâmb, comuna Certeju de Sus.

– Un moment, zice…deci județul Deva…cu ce vă pot fi de folos?

Pauză în conversație. Îmi controlez respirația, număr până la 5.

– Eu v-am sunat ca să semnalez o locație exactă unde s-a întrerupt curentul (de ce dracu ai suna la deranjamente Rețele Electrice?), ca să acționați cumva, și dumneavoastră îmi spuneți de județul Deva?

– Aaa, ăăă, pardon…

– Puneți mâna pe carte, tată, că e groasă! Județul Deva?

– Vă rog să păstrați un ton civilizat!

– Înțeleg că vi se pare necivilizat să vă îndemn să puneți mâna pe carte. Bine atunci. Apropo, în timp ce vă recomandam să învățați măcar geografia elementară a României, a revenit curentul.

– Să înțeleg că acum aveți energie?

– Da, acum mai am energia să vă spun că vă doresc o zi bună și să puneți mâna pe carte!

Fraților, ăsta cât o trăi va ști că există județul Hunedoara, nu Deva!

O să pară un erudit în discuțiile cu prietenii lui.

Alin Bena

TRADIŢII ŞI SUPERSTIŢII de Anul Nou. Ce e bine să faci de Revelion și în prima zi din an, de Sfântul Vasile

0

Numeroase tradiţii şi superstiţii marchează trecerea dintre ani în România. Mulţi oameni le respectă, sperând, astfel, ca noul an să fie mai bun. Iată câteva dintre cele mai răspândite:

  • La miezul nopții, tradiția spune că e bine să deschizi ușa, pentru ca anul vechi să iasă și să-i lași loc celui nou să intre.
  • Una dintre tradițiile cunoscute de Anul Nou este sărutul sub vâsc, pentru a fi însoțiți de dragoste tot anul care vine.
  • În noaptea de Revelion este bine să îți pui o dorință și să întâmpini anul care vine cu speranțe mari.
  • Din bătrâni se știe că la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoană să poarte o haină nouă, dar și ceva roșu ori o altă culoare veselă, deoarece atrage energiile pozitive. Lenjeria intimă de culoare roşie este, de asemenea, un element care ajută la atragerea energiilor pozitive.
  • Conform tradiției, în noaptea de Anul Nou, dar și pe 1 ianuarie nu se plânge. Persoanele care plâng în prima zi a anului, vor avea un an nou plin cu evenimente triste.
  • O superstiţie legată de belşug, pe care mulţi o şi respectă, spune că este bine ca prima persoana care intră în casă în prima zi a Anului Nou să fie un bărbat brunet (se spune că blonzii şi roşcaţii sunt aducători de ghinion, iar femeile de asemenea). Musafirul trebuie să intre în casă cu o crenguţă de vâsc, pâine şi sare.
  • Pe masa de Revelion este bine să se găsească struguri şi smochine sau rodii, simbolul belşugului.
  • O altă superstiție de Revelion este că atât în ultima zi din an, cât și în prima zi a Noului An, este indicat să nu faci cheltuieli și să nu arunci nimic din casă, nici măcar gunoiul, deoarece, odată cu el, îți vei arunca și norocul din casă.
  • Se spune că de Anul Nou nu este bine să ai nicio datorie. În caz contrar, vei rămâne dator întreg anul.
  • Superstiția de Revelion spune că în noaptea dintre ani este bine să ai bani în buzunar, astfel vei atrage norocul de partea ta.
  • Superstiția spune că cine va dormi în noaptea de Anul Nou, va fi somnoros tot anul.
  • Tot o superstiție de Revelion este și aceea că în noaptea dintre ani nu este bine să mănânci carne de pasăre, deoarece este aducătoare de ghinion. Aşa cum găina scormoneşte pământul şi-l împrăştie, tot aşa se risipesc norocul şi bunăstarea casei.
  • Din bătrâni se ştie că nu e bine să fie agăţat pe perete calendarul anului nou înainte ca anul vechi să se fi sfârşit, pentru că aduce ghinion.
  • În prima zi de Anul Nou nu se spală și nu se mătură, deoarece aceste lucruri pot atrage sărăcirea casei.
  • Nu e bine să aruncăm nimic în prima zi a anului, nici măcar gunoiul, pentru că dăm cu piciorul norocului.
  • În tradiţia populară se spune că aduce noroc dacă prima persoană care intră în casă de 1 ianuarie este bărbat.

În prima zi a anului este sărbătorit Sfântul Vasile cel Mare. Cruce roșie în calendarul ortodox

Pe 1 ianuarie, este sărbătorit Sfântul Vasile și toți cei care-i poartă numele. Este prima sărbătoare importantă, cu cruce roșie în calendarul ortodox 2024. Este prilej de bucurie, voie bună, mesaje și urări de bine în noul an.

De Sfântul Vasile, peste 500.000 de români își sărbătoresc onomastica.

În ziua de Sfântul Vasile cel Mare e bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul.

Dacă în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe faţă, te ştergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat şi sănătos în tot anul.

Totodată, dacă dormi în ziua de Sfântul Vasile, rişti să fii leneş tot anul.

Redacţia NewsHD.ro vă doreşte An Nou fericit, cu sănătate şi prosperitate! LA MULŢI ANI!

CRĂCIUN FERICIT!

0

Redacţia NewsHD.ro vă doreşte CRĂCIUN FERICIT, alături de familie şi de toţi cei dragi!

ULTIMA ORĂ: Premierul Ilie Bolojan prezintă principalele măsuri adoptate prin Ordonanța ”Trenuleț”

0

Premierul Ilie Bolojan a prezentat, miercuri dimineața, pe pagina sa de Facebook, principalele măsuri care sunt prevăzute în Ordonanța ”Trenuleț”, adoptată marți seara în ședința de Guvern.

Postarea integrală a premierului Ilie Bolojan pe pagina sa de Facebook:

”Guvernul României a adoptat ieri seară Ordonanța de Urgență pentru completarea unor măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept „Ordonanța trenuleț”.

Datele arată că statul cheltuiește mai puțin decât anul trecut. Deficitul în luna noiembrie a ajuns la 6,4%, față de 7,15% în 2024, adică aproximativ 121 de miliarde de lei față de 125 de miliarde anul trecut. Practic, statul a economisit 4 miliarde de lei și se menține pe traiectoria stabilită, cu un obiectiv de deficit pentru 2026 între 6% și 6,5%.

Gestionam bugetul în mod responsabil.

Actul normativ este necesar pentru asigurarea stabilității bugetare și pentru funcționarea statului până la aprobarea bugetului pentru anul 2026, oferind predictibilitate mediului economic.

Ordonanța cuprinde un set coerent de măsuri, pe mai multe direcții majore:

Reducerea cheltuielilor bugetare și responsabilitate fiscală

  • Reducerea cu 10% a sumelor alocate partidelor și organizațiilor minorităților naționale
  • Amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în domeniul asistenței sociale
  • Introducerea unor reguli mai stricte de control al cheltuielilor și de responsabilitate financiară pentru întreprinderile publice

Relansare economică și stimularea investițiilor

  • Reducerea impozitului pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5% în anul 2026
  • Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri din 2027 și înlocuirea acestuia cu taxarea cheltuielilor sensibile și a afiliaților
  • Instituirea unei cote unice de 1% pentru microîntreprinderile cu venituri de până la 100.000 de euro
  • Eliminarea taxei pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027
  • Scutirea integrală, în anul 2026, de impozit pentru construcțiile agricole (solarii, sere, silozuri, ciupercării)

Simplificări fiscale și digitalizare

  • Clarificarea și extinderea utilizării sistemului e-Factura, inclusiv pentru persoane fizice
  • Simplificarea mecanismelor sistemului electronic de administrare a TVA în România

Sprijin pentru persoanele vulnerabile

  • Menținerea scutirii de taxe pentru 300 de lei din salariul minim până la 1 iulie 2026
  • Prelungirea acordării voucherelor de energie în valoare de 50 de lei pe lună și în anul 2026
  • Menținerea criteriilor actuale pentru consumatorii vulnerabili
  • Asigurarea continuității Programului național „Masă sănătoasă” în școli

Sprijin pentru autoritățile publice locale

  • Acordarea de împrumuturi din Trezorerie, în valoare de 500 de milioane de lei, pentru cofinanțarea proiectelor din PNRR
  • Fond de 200 de milioane de lei pentru sprijinirea sistemelor de termoficare
  • Măsuri tranzitorii care permit funcționarea autorităților locale până la adoptarea bugetului pe 2026

Combaterea evaziunii fiscale și reglementarea produselor accizabile

  • Centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF
  • Reintroducerea comisiei de autorizare pentru evaluarea riscurilor
  • Introducerea garanțiilor financiare pentru importatorii și distribuitorii de produse energetice

Executivul a adoptat o ordonanță care stabilește criterii de prioritizare a investițiilor finanțate în anul 2026. Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi.

Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală.” – a anunțat premierul Ilie Bolojan pe Facebook.

.

Drumul spre capitala dacilor din Munții Orăștiei, obiectiv turistic major, a fost finalizat

0

Modernizarea DJ 705A Orăștie – Costești – Sarmizegetusa Regia a fost finalizată cu o jumătate de an înainte de termen.

Consiliul Județean Hunedoara a anunțat luni, 15 decembrie, finalizarea lucrărilor de modernizare a drumului județean DJ 705A Orăștie – Costești – Sarmizegetusa Regia, pe tronsonul cuprins între km 2+200 și km 19+465, un proiect strategic pentru județul Hunedoara și pentru turismul cultural din România.

Lucrările au fost demarate în data de 28 mai 2024 și au fost finalizate în luna decembrie 2025, cu 6 luni mai devreme decât termenul contractual inițial, stabilit pentru luna mai 2026.

Drumul DJ 705A are un interes național deosebit, având în vedere că asigură accesul către cetățile dacice din Munții Orăștiei, monumente incluse în patrimoniul mondial UNESCO, vizitate anual de un număr foarte mare de turiști din țară și din străinătate.

Modernizarea acestui tronson contribuie semnificativ la creșterea siguranței rutiere, la reducerea timpilor de deplasare și la dezvoltarea durabilă a zonei.

Proiectul a fost finanțat prin Programul Regional Vest 2021–2027, are o valoare totală de 69 milioane de lei (aproximativ 13,8 milioane de euro) și vizează modernizarea a 17,2 kilometri de drum.

Declarația președintelui Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor:

Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara (foto, stânga): „Modernizarea DJ 705A reprezintă un angajament asumat față de hunedoreni și față de toți cei care doresc să descopere patrimoniul istoric unic al Munților Orăștiei.

”Este un drum de importanță națională, care facilitează accesul către cetățile dacice și susține dezvoltarea turismului, a economiei locale și a comunităților din zonă. Faptul că acest proiect a fost finalizat înainte de termen demonstrează capacitatea Consiliului Județean Hunedoara de a implementa eficient investiții majore cu finanțare europeană.” – a declarat Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara.

Consiliul Județean Hunedoara va continua să investească în infrastructura rutieră și în proiecte care contribuie la valorificarea potențialului turistic, cultural și economic al județului. (Biroul de presă al Consiliului Județean Hunedoara)

Un singur procuror din județul Hunedoara se solidarizează cu magistrații care au denunțat CORUPȚIA din justiție

0

Peste 200 de magistrați se solidarizează, într-un mesaj public, cu judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, care au denunțat fapte de corupție din justiție, în documentarul realizat de Recorder.

Mesajul de susținere a fost publicat de judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova și a adunat, în scurt timp, peste 200 de semnături de susținere din partea judecătorilor și procurorilor din toată țara.

Din județul Hunedoara există o singură semnătură de susținere, aceea a procurorului Bocai Tudor Florin, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Iată mesajul de susținere și lista semnatarilor:

Subsemnații, judecători și procurori,

Având în vedere repercusiunile ce se preconizează cu privire la colegii noștri Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, dar si mesajele contradictorii publicate de Sectia pentru Judecatori si Sectia pentru Procurori, facem următoarele precizări.

Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție.

Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate.

Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol.

Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate.

Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială.

Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului.

Mihaela Niță – Curtea de Apel București

Ruxandra Grecu – Curtea de Apel București

Mariana Constantinescu – judecator pensionar CAB

Cristina Craiu – judecator pensionar CAB

Veronica Găina – judecator pensionar CAB

Sorina Marinaș – Curtea de Apel Craiova

Andrei Bodean – Parchetul militar de pe lângă Curtea Militara de Apel

Antonia Diaconu – DIICOT ST Pitești

Valentin Teodorescu – DIICOT ST Ploiești

Ioan Fundătureanu – Curtea de Apel Pitești

Pîrlea Alexandru Claudiu -PT Suceava

Maria Rădulescu – Judecătoria Ploiești

Achiței Dragoș Bogdan – Tribunalul Prahova

Ardelean Cristian – PT Bihor

Ciprian Cosniță – Parchetul militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj

Ciprian Man – Parchetul militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj

Ciprian Puie – Parchetul militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj

Dornici Viorel – Parchetul militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj

Cătălina Padeanu – Curtea de Apel Craiova

Lăncrănjan Alexandra – PICCJ

Cosmin Iordache – procuror

Raluca Mirică – PICCJ

Ionela Bălan – DNA

Ramona Jardieanu – DNA

Mihaela Beldie – procuror

Mihai Ghica – CA Cluj

Marius Vâlcu – PICCJ

Marius Vartic – fost procuror DNA

Sortan Monica – CA Cluj

Răzvan Alexandru Bara – PT Brașov

Ramona Mungiu – PCAB

Raluca Gheorghe – DNA

Liviu Cîrneciu-Tribunalul Covasna

Alexandra Dordea-DIICOT

Marian Clement Virgil-PJ Gherla

Arpinte Nicoleta-procuror pensionar

Deliuș Laura-PJ Sector 1

Iulian Nica-PM Cluj

Carnariu Bianca Diana-DIICOT ST Satu Mare

Ioan Amariei-procuror

Palaghia Monica-PMTM Iași

Nicolae Carlescu-procuror

Cătălina Stoian-PCAB

Morar Ciprian-PT Bihor

Sas George Florin-DIICOT

Cristian Jarca-PJ Oradea

Sorin Beteringhe-PCA Oradea

Moroiu Laura-Tribunalul Neamț

Cristi Danileț-judecător pensionar

Ioana Maria Câmpean-Tribunalul Timiș

Lavinia Rus-procuror

Ana Mureșan-PICCJ

Daniel Florin Ungureanu-PCA Ploiești

Cazac Anca-Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov

Mateescu Mihaela-PJ Brașov

Dumitru Alexandra-Judecătoria Cluj

Antonia Novitchi-Tribunalul Timiș

Pîrvu Ana Maria-PT București

Andrei Doncea-PJ Cornetu

Ursuț Cristian-PJ Buftea

Andreea Luca-PJ Buftea

Andrei Cristian-PJ Buftea

Claudiu Eduard Corobană-Tribunalul București

Radu Ganea-PJS 2

Diac Ana Maria-PTB

Ancuța Ailene-Tribunalul Iași

Mirtha Elena Meleaca – CA Craiova

Mihai Negulescu – DIICOT

Emanuel Mihoc- PT Sibiu

Anda Ungurean – Tb Botoșani

Mihaela Bojin – Tb Brașov

Bocai Tudor Florin – PT Hunedoara

Anca Boeriu DIICOT

Maria Rîmniceanu -DIICOT

Lilișor Câțu – DIICOT

Cătălin Moraru – DIICOT

George Gavrilă – DIICOT

Florea Sanda Cristina – PT Ilfov

Codreanu Alexandru – PT Brașov

Baciu Maria Magdelena – PJs1

Tisu Cristina – PT Bihor

Rarinca Felicia Tincuta – Tb Brașov

Nanu Vladimir – DIICOT

Monica Cornea – PT București

Cristea Emilia – PT București

Daniel Giorgian – PT București

Ungurean Andreea Elisabeta – jud Cluj Napoca

Sadîc Zafer – Pt Constanța

Sava Diana – Jud Brașov

Pîslaru Doina – DIICOT

Alexandra Crina Tanasa – Tb pentru minori și familie Brasov

Negulescu Raluca – DIICOT

Raducu Mihai – DIICOT

Răducu Mădălina – DIICOT

Simion Daniel – PJ Iași

Mitrofan Iuliana Floarea – Tb Bistrița Năsăud

Vasut Claudia Diana – PJ Oradea

Soltan Alexandru – PICCJ

Ungureanu Cerasela – procuror pensionar

Alma Dundev – PT Mureș

Claudiu Dorian Statache – PJ Brașov

Cerbu Mircea Theodor – Jud Brașov

Cristina Moisa – CA Brașov

Zârnă Ioana Artemiza – PJ Buftea

Cosmin cristescu – DIICOT

Corina Dinică – DIICOT

Cristina Dufour- DIICOT

Paiuși Marius – PCAB

Adriana Alexe – PICCJ

Cosntantin Mîndroceanu – PJ Buftea

Radu Emilia – Pj Buftea

Minea Grigoraș Cristina Florentina – Pj Buftea

Ana Maria Păun – Pj Buftea

Ștefăniță Gogea DIICOT

Tudor Filip – PJ s6

Alexe Adriana – PICCJ

Tudor Vasiu – PT Mureș

Cristina Gogea – CA Brașov

Iulia Crișan – PJ s4

Bogdan Niculescu – DIICOT

Cosmin Puiulescu – DIICOT

Rus Bogdan Florin – PJ s4

Iordache Irina – PJ s1

Dan Bubuiug – DIICOT

Adrian Țîrlea – PTB

Alexandra Pop- PJ Brașov

Gherghina Alina Nicoleta -PJs6

Dinga Adrian – PJ Iași

Marius Borta – PJ s4

Ioana Vlaston – PT București

Bucșă Nicoleta – PJ Iași

Alexandru Ghinea – PT București

Andrei Iustin Costel – PJ Sibiu

Andreea Vișan – PJs6

Zlate Nadia – DNA

Enescu George – DIICOT

Valeriu Iordache – PT Argeș

Alina Andrițoiu – PICCJ

Ancuța Andrițoiu – PCA Brașov

Căpăstraru Mila Ramona – PJs3

Constantin Botea – PJs6

Vlad Crăciun – PT București

Ioana Pasculet – CA Cluj

Florin Zeres – Tb Sibiu

Violeta Andrei – DIICOT

Dumitru Alexandru Daniel – PJ Buftea

Bradea Vlad – DIICOT

Botea Raluca Cristiana – procuror pensionar

Oana Bunea – CA Timiș

Scorta Robert – PMTMT

Florentina Ivăncioiu – Tb București

Radu Dusa – CA Cluj

Vlad Alexandru Bențan – DIICOT

Ioan Gaga – Tb Cluj

Cosmin Constantin Andrei – Pj Făgăraș

Tokos Lehel – DIICOT

Ghenu Andreea – DNA

Simona Stefăniu – DIICOT

Teona Gabriela Boteanu – Tb Cluj

Ibănescu Larion Alexandra – PT Vaslui

Maria Filip – Tb specializat Cluj

Bogdan Ștefăniu – DIICOT

Todea Laurențiu – PT Timiș

Pop Ciprian – PJ Luduș

Vîlceanu Florin – Tb București

Silvia Pietraru – PT Argeș

Constantin Grăjdeanu – PT Bacău

Taghiev Ramona – PCA Bacău

Antaloae Ovidiu – Jud Oltenița

Alexandru Marin – PT București

Șerban Viorel – PCAB

Felicia Vlad – PCA Brasov

Corina Dragu – PCA Brasov

Ioana Nicoară – PMT Cluj

Roșca Anda Elena – jud Cluj

Iulia Ianovici- PT satu Mare

Baldea Diana – procuror pensionar

Ramona Zglimbea, judecător pensionar

Pe parcursul zilelelor viitoare, vom informa public cu privire la actualizarea listei si a măsurilor propuse.

Multumim pentru susținere!”

Recorder a realizat, sub titlul ”Justiţie capturată”, un documentar referitor la starea justiţiei din România, care încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon-cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistraţi şi politicieni, jurnaliştii calificând mărturiile din interiorul sistemului de justiţie ca fiind ”de o gravitate fără precedent”.

ACTUALIZARE: Numărul semnatarilor mesajului de solidaritate cu magistrații care au făcut dezvăluirile din documentarul Recorder a ajuns vineri, la prânz, la 518. Lista este deschisă de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, care acum conduce Parchetul European.

Alegeri la București. Ce am avea de învățat. Clasamentul final al candidaților, REZULTATE OFICIALE

0

PNL deține acum trei dintre posturile-cheie în România: prim-ministrul (Ilie Bolojan), președintele Senatului, al doilea om în stat (Mircea Abrudean) și, de duminică seara, pe cel de primar general al Capitalei (Ciprian Ciucu). De la acești trei piloni poate începe reformarea PNL, este un moment favorabil. Și fereastra de oportunitate nu va sta prea mult deschisă.

Dacă nu va face ordine în teritoriu, să reconstruiască organizațiile județene cu oameni valoroși din comunități și să scape de șefii de filiale care doar țin ceaunele de toartă pe la nedei și iarmaroace zicând că-s liberali fiindcă au fulare galbene, victoria PNL în București va fi doar un episod izolat și repede dat uitării. Da, da, și de județul Hunedoara vorbesc aici, stimate președinte al PNL Ilie Bolojan. De altfel, aveți surse foarte bune în zonă, de la care vă puteți informa cum stă treaba cu liberalii hunedoreni. Și poate vă mișcați, ca să mai salvați ceva, dacă se mai poate.

USR trebuie să mai taie din coada aia ținută în sus. Multe fițe și figuri, mai puțin rezultate electorale și realizări. Conform scorului, nu merită cele patru ministere deținute în Guvern. Dar, vorba aceea, nu câștigi cât valorezi ci cât negociezi. Ilie Bolojan va trebui să se opună, în ciuda protocolului rigid al Coaliției, nominalizărilor făcute de USR, dacă propunerile acestora nu se ridică la standarde minime de profesionalism (vezi TOȚI miniștrii USR aflați în funcție, plus incomplet-școlarizatul care și-a luat zborul recent de la Apărare). Dacă nu găsește oameni de valoare în partid, pe care să-i propună ca miniștri, USR poate fi scos de la guvernare liniștit, fără nicio pagubă majoră pentru România. Apropo, președintele Nicușor Dan și-a tras singur un glonț în picior, gratuit, susținând fățiș (și neconstituțional) candidatul pierzător rușinos al USR.

PSD trebuie să se uite foarte atent în oglindă și să nu se mai auto-aduleze, băgând disfuncționalitățile sub preș. Să nu se mai iluzioneze că e bine, când de fapt e rău. Plus să mai pună frână la golăneli, dacă se poate. Scandalul Nordis, cele opt apartamente cumpărate de prărinții lui Băluță într-o singură zi etc etc – sunt genul de scandaluri care șubrezesc temelia partidului. De când cu episodul Dragnea la pușcărie, PSD se erodează electoral continuu. Nici nu se pune problema să mai câștige electorat, dar îl pierde și pe cel propriu avut anterior. PSD trebuie să se reîntoarcă la alegătorii săi tradiționali, pe care AUR li-i fură de sub nas în stil mare. Și să scoată în față lideri cu rezultate profesionale și cu tracțiune electorală.

AUR pare o sperietoare mai mare decât este. Pragul pentru partidul populist este de 20%, plus-minus câteva procente. Nu e puțin, nu e nici foarte mult. Dar să te clasezi pe locul doi la Capitală, nu în vreun cătun unde unicul racord cu lumea a țăranilor e Tik-Tok-ul, este un semnal de alarmă, și încă unul puternic. E ușor să privești de sus, superior, să desconsideri electoratul AUR, că n-are școală, că nu pricepe, că e analfabet funcțional. E mai greu să-i deschizi ochii și să-l aduci pe calea cea bună. Să-i arăți că populiștii siniștri și rapace din fruntea AUR nu au soluții, ei doar ridică de pe jos nemulțumirile oamenilor și clădesc cu ele un postament pe care se cațără fără scrupule și fără să ofere alternativă reală problemelor economice și sociale.

SENS (Sănătate Educație Natură Sustenabilitate) este partidul care a propulsat-o pe Ana Ciceală pe locul 5 în București. Ei, abia ăsta e un partid marxist adevărat! Este o mișcare formată în general din foști militanți civici din USR care și-au tras șepci de maoiști și look-uri de grete thunberg imaculate și propovăduiesc un soi de egalitarism social de peșteră, în care dreptul la proprietate să nu mai existe și partidul să stabilească prețul chiriei la apartamente, folosirea în comun a autoturismului, tigăilor, jucăriilor pentru copii și a nevestei altuia. Fiecăruia după nevoi, de la fiecare după posibilități. USR va avea o mare problemă aici, cu acești eretici, căci ăștia îi ciugulesc din cozonac. Dar problema va fi a tuturor, deoarece mișcarea atrage studenți sau absolvenți de universități pe bune, cu școală multă dar minte puțină, fascinați de socialismul utopic și refugiați în lumea virtuală. Genul care se înfundă cu țâmburi de pui de la KFC dar leșină instant când văd cum se taie gâtul la o găină.

Și un pic de can-can aici, că știu că vă place: Ana Ciceală, 42 de ani, are o relație de mai mulți ani cu fostul senator USR Mihai Goțiu, hunedorean din Ilia, în prezent activist de mediu și jurnalist. Cei doi au împreună o fetiță de șase ani, pe nume Stela. Sfântă tinerețe revoluționară!

Concluzii despre câștigători: Ilie Bolojan primește o ranforsare de moral, deosebit de importantă, căci părea abandonat de toată lumea, inclusiv de membrii partidului său. PNL primește o șansă nesperată de a renaște și de a se reforma. Președintele PNL, Ilie Bolojan, va trebui să se mai ocupe și de PNL și să mai lase la o parte grija pentru USR, că treaba lui este cu liberalii, totuși. De performanța lui Ciucu în funcția de primar general al Bucureștiului depind multe lucruri, inclusiv stabilitatea Guvernului și rezultatul alegerilor din 2028.

P. S. 1: Au fost publicate 16 sondaje (!) mari privind rezultatele la alegerea primarului general al Capitalei: INSCOP Research, AtlasIntel, CURS (împreună cu Avangarde), plus CIRA, ARA, mama, tata, o mătușă socioloagă cu un SRL de sondare etc.

NICIUNUL dintre aceste institute de sondare a opiniei publice nu a dat rezultatul corect al alegerilor din București, nici măcar apropiat, și NICIUNUL nu a prevăzut victoria lui Ciprian Ciucu!

Poate că un organism profesional, un fel de Colegiul Medicilor, o instituție de interes public, apolitică, având ca scop principal controlul și supravegherea exercitării profesiei de sociolog și validarea licențelor de funcționare a institutelor de sondare a opiniei publice ar rezolva problema. Ai greșit grav estimarea, te apuci de vândut morcovi în piață, lași sondajele. Și asta pentru că sunt factori de decizie în stat (inclusiv Președintele) care se ghidează și după așa-zisele sondaje de opinie și care, de fapt, prezintă rezultate distorsionate profund, ceea ce poate fi cu adevărat periculos.

P. S. 2: Clasamentul final al candidaților la Primăria Capitalei:

1. Ciprian Ciucu (Partidului Naţional Liberal) – 36,16% din voturi

2. Anca Alexandrescu (Alianţa electorală „Dreptate pentru Bucureşti”) – 21,94%

3. Daniel Băluţă (Partidul Social Democrat) – 20,51%

4. Cătălin Drulă (Uniunea Salvaţi România) – 13,90%

5. Ana Ciceală (SENS) – 5,85%

6. Eugen Orlando Teodorovici (independent) – 0,28% (notă: și-a anunțat retragerea din cursă dar a fost prezent pe buletinele de vot)

7. George Valentin Burcea (POT) – 0,20%

8. Gheorghe Neţoiu (independent) – 0,19%

9. Oana Creţu (Partidul Social Democrat Unit) – 0,18%

10. Angela Negrotă (independent) – 0,14%

11. Dănuţ-Angelo Trifu (independent) – 0,14%

12. Vlad Gheorghe (independent) – 0,11% (notă: și-a anunțat retragerea din cursă dar a fost prezent pe buletinele de vot)

13. Constantin-Titian Filip (independent) – 0,11%

14. Gheorghe Macovei (Partidul România Mare) – 0,09%

15. Mihai Ioan Lasca (Patrioţii Poporului Român) – 0,08%

16. Liviu Gheorghe Floarea (PNŢ Maniu-Mihalache) – 0,08%

Prezenţa la vot în Capitală a fost de 32,71%, fiind înregistrate 589.918 voturi.

Alin Bena

Laura Sârbu a înființat un ONG care reface punțile între persoanele aflate în detenție și copiii lor

0

La 13 februarie 2024, Laura Sârbu, fostul secretar general al Primăriei Deva, a fost condamnată definitiv pentru trafic de influență și achitată pentru celelalte capete de acuzare, care vizau infracțiuni legate de administrația locală.

Ea a executat pedeapsa la penitenciarele din Cluj (Gherla) și Arad.

Recent eliberată din penitenciar, Laura Sârbu a înființat Asociația ”Suntem cu Inima Lângă Voi” (SILV), o organizație neguvernamentală care își propune să facă viața mai ușoară oamenilor aflați în nevoie.

”Suntem alături de vârstnici, copii, familii vulnerabile, persoane cu dizabilități si private de libertate. Dăruim cu inimă și credem în puterea binelui.” – este misiunea declarată a Asociației SILV.

Laura Sârbu are doi copii și știe prea bine suferințele pe care aceștia le-au îndurat timp de doi ani, cât ea a fost în detenție.

De asemenea, știe cât de greu se reintegrează în viața normală persoanele care au ieșit din pușcărie – ce fac în ziua aceea când se trezesc în drum, în afara penitenciarului și nu-i așteaptă nimeni, unii nu mai au familie, un loc căruia să-i spună ”acasă”, nu au bani nici pentru un bilet de autobuz.

Pentru ei a fost creată Asociația Suntem cu Inima Lângă Voi (SILV).

Pentru copiii care nu au bani să-și viziteze mama la penitenciar și, după câțiva ani, privesc o femeie care le este străină și căreia le este greu să-i mai spună ”mamă”.

Pentru persoanele încarcerate care nu au bani de asistență juridică, astfel încât să-și reducă perioada detenției.

Pentru cei care își caută un loc de muncă după ieșirea din penitenciar, căci angajatorii se feresc să aibă de-a face cu un fost pușcăriaș.

Pentru cei care vor să facă o școală sau cursuri de calificare și nu își pot permite.

”Din partea mamei, de departe, un cadou pentru tine, puiule!”

Acum, în preajma sărbătorilor de iarnă, Asociația Suntem cu Inima Lângă Voi lansează un proiect plin de sensibilitate și speranță, dedicat copiilor persoanelor aflate în detenție.

În preajma Crăciunului, perioada în care dorul și nevoia de apropiere se simt cel mai intens, asociația își propune să aducă puțină lumină în viețile acestor copii, trimițându-le pachete cadou în numele părinților lor aflați în penitenciar.

Proiectul pornește de la convingerea că legătura dintre părinte și copil nu trebuie întreruptă de barierele fizice ale detenției. Pentru mulți dintre acești copii, să primească un dar „din partea mamei” sau „din partea tatălui” înseamnă mai mult decât un gest simbolic: este o confirmare că sunt iubiți, că nu au fost uitați și că, dincolo de greșelile făcute, părinții lor continuă să le poarte grija.

Asociația, prin voluntari, crează decorațiuni, care urmează să fie vândute prin grija și sensibilitatea administratorului magazinelor Emotion din Deva. Fondurile obținute din vânzarea acestor decorațiuni vor fi redirecționate către acest proiect de suflet.

Asociația strânge fonduri, produse și resurse astfel încât fiecare pachet să fie nu doar o surpriză de sărbători, ci și un mesaj de continuitate, speranță și afecțiune. Cadourile sunt personalizate în funcție de vârstă și nevoi, iar fiecare copil primește și un mesaj scris special „din partea părintelui”, pentru ca emoția revederii simbolice să fie cât mai autentică.

Prin acest proiect, Suntem cu Inima Lângă Voi nu doar oferă daruri, ci reconstruiește punți, redă sentimentul de normalitate și contribuie la menținerea unor relații familiale absolut esențiale pentru reintegrarea persoanelor private de libertate.

Un gest simplu poate transforma o zi de Crăciun într-o amintire care întărește sufletul unui copil. Iar acest proiect este exact despre asta: despre inimă, sprijin și umanitate!

CU DĂRUIRE ȘI DRAGOSTE SCHIMBĂM VIETI!

Asociația Suntem cu Inima Lângă Voi are sediul în Deva, pe strada Mihai Eminescu nr.12 și poate fi contactată la numărul de telefon 0775 286 282 sau la asociatiasilv@gmail.com