Măsurile de austeritate anunțate de Guvern afectează profund funcționarea administrațiilor locale și, prin aceasta, viața a milioane de români.
Suspendarea sau înghețarea proiectelor de investiții derulate în județul Hunedoara prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” – care vizează alimentarea cu apă, canalizarea, infrastructura rutieră, extinderea rețelelor de gaz – reprezintă o lovitură dură aplicată comunităților locale.
”Consecințele sunt dramatice. În județul Hunedoara sunt peste 150 de proiecte de apă, canal și drumuri, aflate în diverse stadii de implementare, în valoare de peste 1,1 miliarde de lei (220 milioane euro), care riscă să fie abandonate, iar alte 20 de proiecte privind extinderea rețelelor de gaz în valoare de 340 de milioane de lei (68 milioane euro), pot fi pierdute definitiv.” – afirmă președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor.
Sunt afectate, în primul rând, comunitățile mici, comunele și orașele, ale căror bugete proprii abia dacă le permit să supraviețuiască. Despre investiții în infrastructură (apă, canal, gaz, drumuri) nici nu poate fi vorba.
În județul Hunedoara sunt așezări care nu beneficiază nici măcar de energie electrică. Cele mai multe sate nu au apă curentă și canalizare. Secolul fiind XXI, nu Evul Mediu.
În județul Hunedoara, rețeaua de drumuri județene măsoară aproape 1.500 km, fiind cea mai lungă rețea de acest tip din România. Aceste drumuri necesită reparații și întreținere permanentă iar asfaltarea unor tronsoane importante este irealizabilă din bugetul propriu al Consiliului Județean.
Despre drumurile comunale, din interiorul localităților, nici nu mai are rost să vorbim, starea lor este dezastruoasă. Taxele și impozitele colectate de la cetățeni abia acoperă costurile de funcționare ale primăriilor. De unde bani pentru asfaltări sau, măcar, cârpeli?
Pentru toate acestea, programul ”Anghel Saligny” reprezenta o soluție.
Primarii comunelor Hărău și Certeju de Sus și-au exprimat indignarea față de intenția Guvernului de a stopa acest program.
”Nu blocați finanțările pe Programul „Anghel Saligny”! Comuna Certeju de Sus are un proiect vital de introducere a gazului, în valoare de 10 milioane de euro. Dacă finanțarea se oprește, comunitatea noastră pierde o investiție esențială – nu doar în rețeaua de gaz, ci și în apă și canalizare, servicii de bază pentru un trai decent!” – a scris primarul comunei Certeju de Sus, Alexandru Luca.
”După ani întregi de promisiuni și speranțe, comuna Hărău era în sfârșit la un pas de a beneficia de ceea ce ar trebui să fie un drept elementar: racordarea la rețeaua de gaze naturale. Procedurile erau în derulare, documentațiile pregătite, oamenii așteptau cu încredere. Și totuși, când totul trebuia să înceapă, Guvernul României (…) a ales să taie finanțarea și să blocheze acest proiect vital. Rușine! Aceasta nu este o reformă, este o palmă dată comunităților care muncesc, plătesc taxe și vor doar condiții decente de trai.” – a scris primarul comunei Hărău, Lucian Albu Weber.
Guvernul, prin vocea prim-ministrului Ilie Bolojan și a ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, a răspuns sec la aceste solicitări, venite din toată țara: Nu mai sunt bani pentru programul ”Anghel Saligny”, în 2025. ZERO LEI.
Este greu de combătut un astfel de argument, scurt și la obiect: ZERO LEI.
De unde bani pentru posibila continuare a acestor proiecte vitale pentru comunitățile locale?
Cseke Attila sugerează că o soluție ar fi relocarea banilor de la alte ministere. Imaginați-vă ce ecou ar avea în opinia românilor tăierea bugetelor de la Sănătate sau Învățământ! Din acest motiv, probabil, premierul Bolojan s-a ferit să aducă măcar în discuția publică o astfel de ipoteză.
Și atunci de unde bani? Că la tăiat salarii, dat afară bugetari și mărit accize și TVA s-a apelat deja.
Uite, de AICI.
Nu mai blocați proiectele din minerit! Nu mai blocați proiectele din energie! Urgentați obținerea avizelor și autorizațiilor pentru Certej și Rovina, județul Hunedoara!
Ocupați-vă puțin, stimabili ofițeri de informații, și de ONG-urile care frânează orice proiect de dezvoltare economică a României, fie în domeniul minier, fie al energiei sau al infrastructurii sau în orice domeniu le este profitabilă financiar contestarea.
Căutați-i puțin la sursele de finanțare pe acești teroriști ecologiști, care au ținut în loc mai mult de doi ani tronsonul Șoimuș-Ilia al Autostrăzii A1, fiindcă au găsit ecologiștii doi lilieci în hruba săpată de un sătean în dealul de gresie din dreapta Mureșului. În acest timp, oamenii mureau în accidente pe drumul național sufocat de traficul infernal generat de lipsa autostrăzii.
Repet întrebarea: băi, suntem nebuni?
Dați, mă, drumul proiectelor economice care produc banii de care noi toți avem atâta nevoie. Nu le mai puneți bețe în roate investitorilor, nu-i mai hăituiți prin meandrele birocrației cretine, terorizați de amenințările perverse, anti-naționale și bine remunerate ale ONG-urilor.
Guvernarea se face pentru oameni. Sau așa ar trebui. Nu mai chinuiți oamenii degeaba!
Alin Bena