Începând cu Duminica Floriilor şi până în sâmbăta de dinainte de Paşte, creştinii marchează Săptămâna Patimilor, cunoscută și ca Săptămâna Mare sau Săptămâna Deniilor.
Zilele care preced Învierea Domnului Iisus Hristos trebuie să fie dedicate smereniei şi rugăciunii, astfel încât credincioșii să se pregătească pentru a primi cum se cuvine bucuria Învierii. În fiecare seară din Săptămâna Mare, în bisericile ortodoxe se celebrează slujbe speciale, numite denii. La ultima denie, în Vinerea Mare se cântă Prohodul Domnului.
Săptămâna Mare începe cu Duminica Floriilor, sărbătorea ce se celebrează în amintirea Intrării lui Iisus Hristos în Ierusalim.
Lunea Mare este considerată ca fiind prima zi a Patimilor lui Iisus. De aceea, la denie, preotul citește istoria vieţii tânărului Iosif care a fost vândut de fraţii săi în Egipt. Această istorie aminteşte de felul în care Iisus Hristos a fost vândut de către Iuda.
Marţea Mare, cunoscută în popor şi ca Marțea Seacă, este ziua în care Mântuitorul le-a zis celor 12 apostoli două pilde: Pilda celor 10 fecioare și Pilda talanților. De aceea, la denie, preoții citesc Pilda celor 10 fecioare.
În cea de-a treia zi din Săptămâna Patimilor, în Miercurea Mare, Maria Magdalena i-a spălat picioarele Mântuitorului, în semn de căință, cu propriile lacrimi. Episodul s-a petrecut în casa lui Iosif cel Lepros. De asemenea, în Miercurea Mare a avut loc și trădarea lui Iuda, cel care l-a vândut pe Iisus Hristos în schimbul a 30 de arginți.
Joia Mare este una dintre cele mai însemnata zile din Săptămâna Patimilor. În această zi, Iisus Hristos a luat alături de apostoli Cina cea de Taină. La Cina cea de Taină, Iisus instituie Sfânta Taină a Împărtășaniei – de unde se și spune că pâinea este parte din trupul Lui și vinul este sângele Lui. La finalul mesei care a avut loc pentru a sărbători Paștele Evreiesc, Iisus Hristos le-a spălat picioarele tuturor celor 12 apostoli și le-a mărturisit că unul dintre ei l-a trădat. După aceasta, Iisus a mers în Grădina Ghetsimani să se roage. Nu a durat mult și a fost prins de farisei, pentru a fi dus în fața lui Pilat, la judecată. În această seară, oamenii merg la biserică, la Denia celor 12 Evanghelii.
În Vinerea Mare, credincioșii ortodocşi obişnuiesc să ţină post negru. Această zi aminteşte de suferinţele îndurate de Iisus Hristos spre Muntele Golgota şi de răstignirea sa între doi tâlhari. Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârșește niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă, în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos și pregătirea Trupului Său pentru înmormântare. Seara se cântă Prohodul și se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, într-o procesiune de înmormântare.
Sâmbăta Mare, ultima zi din Săptămâna Patimilor, marchează ziua în care trupul lui Iisus Hristos a fost îngropat. Această zi ne aminteşte că Iisus Hristos a pogorât în Iad pentru a le oferi tuturor morților șansa de a învia în Viața de Apoi.
Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare
În Săptămâna Patimilor, credincioșii ortodocși respectă cu sfințenie o serie de tradiții și obiceiuri. Dacă unele tradiții sunt indicate de biserică, prin Scriptură sau Sfânta Tradiție, există însă și tradiții și obiceiuri ce s-au transmis din generație în generație. În această săptămână, chiar și persoanele care nu au putut să respecte tot Postul Mare ar trebui să țină post. Mai mult, unele persoane aleg să ajuneze, adică să nu mănânce nimic de la răsăritul soarelui până la asfințit.
În Joia Mare, gospodinele merg la biserică cu pomană, unde se împart pentru sufletele celor adormiți colaci de post, fructe și vin. În popor există o tradiție care spune că în noaptea de miercuri spre joi se deschid mormintele, iar sufletele morților se întorc acasă. De aceea, pentru întâmpinarea lor, bărbații aprindeau focuri în cimitire sau curți. În Joia Mare se vopsesc și ouăle roșii. Legenda spune că ouăle vopsite în Joia Mare și mâncate de Paște îi apără pe credincioși de necazuri și suferințe. Cojile de la aceste ouă se îngropau pe pășuni pentru a le apăra pe vite de boli și de deochi.
Vinerea Mare, ultima zi din Postul Mare, mai este numită şi Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. În această zi se obişnuieşte să se ţină post negru. Credincioşii care nu pot să facă asta trebuie totuşi să se abţină de la anumite alimente. În această zi nu se poate consuma oţet sau urzici, deoarece se crede că, după ce a fost biciuit, lui Iisus i s-a dat să bea oțet.
În trecut, printre tradițiile și obiceiurile respectate în Săptămâna Mare, exista și obiceiul ca, în dimineața Vinerii Mari, oamenii să se scalde într-o apă curgătoare sau în rouă, crezându-se că vor fi feriți de boli tot restul anului.