Astăzi, 24 martie, credincioșii romano-catolici, reformați şi protestanţi celebrează Duminica Floriilor.
Sărbătoarea Floriilor evocă intrarea Mântuitorului în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de mulţimi cu flori și ovații. În această zi, preoții sfințesc ramuri înmugurite de salcie, care se împart creștinilor în amintirea ramurilor de finic și măslin cu care a fost întâmpinat Iisus.
Credincioşii catolicii obişnuiesc să celebreze Floriile printr-o procesiune în care poartă în mână ramuri de palmier, de măslin sau de salcie. La întoarcerea din procesiune, se bate de trei ori în uşa bisericii, care simbolizează poarta Paradisului, închisă după alungarea lui Adam şi a Evei.
Uşa va fi deschisă pentru credincioşi, la fel cum a fost redeschisă şi poarta Paradisului prin sacrificiul de sine a lui Iisus Cristos.
Crenguţele de salcie, măslin şi palmier, sfinţite la biserică, se pun la geamuri, uşi şi porţi, pentru a proteja gospodăria de rele. Tot în Duminica Floriilor, oamenii agaţă rămurele de salcie pe crucile de pe morminte.
În Duminica Floriilor se marchează începutul Săptămânii Sfinte, când se celebrează misterele mântuirii împlinite de Cristos în ultimele zile ale vieţii sale, începând de la intrarea în Ierusalim şi până la fericita pătimire şi glorioasa Sa Înviere.
Creştinii romano-catolici şi cei reformaţi sunt invitaţi să se spovedească şi să se pregătească pentru Învierea Domnului. Duminica viitoare, pe 31 martie, aceștia vor sărbători Paștele.
Paștele ortodox se sărbătorește anul acesta la data de 5 mai.
De ce Paștele catolic și cel ortodox se sărbătoresc la date diferite
Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține de două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu dată schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.
Paștele Catolic și Paștele Ortodox pică în zile diferite, începând cu anul 1582, de când Biserica Catolică și cea Ortodoxă folosesc calendare diferite.
Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.