Târgul de vechituri de la Bălata: ace, brice și carice.
Haine purtate, pantofi scorojiți, scule diverse, noi sau ruginite, căni, cuțite, umbrele, greble, ceasuri, mingi de tenis, fierbătoare, ce vrei și ce nu vrei. Întinse pe jos, pe folii de plastic, pe pături sau pe tarabe.
Lume peste lume.
Pe o pătură, printre altele, zace o sculă ciudată, metalică, fără noimă. Între cumpărător și vânzător are loc următorul dialog:
– Cât face asta? (ia scula în mână, o întoarce pe toate fețele, o studiază cu atenție)
– 80 de lei.
– Mai lași ceva?
– Dă 60 și ia-o.
– Da la ce-i bună?
– Habar n-am.
Tranzacția nu s-a finalizat.
Și putea fi o afacere de succes, win-win. Romanian style.
Alin Bena