La 1 octombrie, biserica ortodoxă prăznuiește Acoperământul Maicii Domnului, sărbătoare de referință în calendarul creștin, dedicată ocrotirii Fecioarei Maria.
Marcată prin rugăciuni și rânduieli de post, praznicul amintește de minunea petrecută în secolul al X-lea, la Constantinopol, în biserica Vlaherne, fiind considerat un moment de credință și reflecție pentru comunitatea ortodoxă. Sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului mai este cunoscută în popor și sub denumirea de „Pocroave”.
Sărbătoarea prăznuită de biserică pe 1 octombrie le amintește credincioșilor de puterea rugăciunii în clipele de încercare și de sprijinul necontenit al Maicii Domnului, care răspunde întotdeauna celor care îi cer ajutorul.
Originea sărbătorii Acoperământul Maicii Domnului
Sărbătoarea își are originea într-un eveniment miraculos petrecut în secolul al X-lea, în timpul domniei împăratului bizantin Leon al VI-lea cel Înțelept (886–912). În acea perioadă, Constantinopolul era amenințat de un atac al arabilor, iar locuitorii s-au adunat la rugăciune în Biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne, unde se păstrau relicvele sfinte ale Fecioarei Maria, printre care Omoforul (veșmântul cu care se acoperea).
În timpul slujbei de noapte, Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos și ucenicul său, Epifanie, au avut o viziune tulburătoare: Maica Domnului a apărut deasupra credincioșilor, înconjurată de îngeri și de sfinți, rugându-se cu lacrimi pentru lume. Apoi, ea și-a desfăcut Acoperământul (vălul) și l-a întins peste cei din biserică, ca semn al protecției și iubirii sale față de oameni.
Tradiții și obiceiuri de Acoperământul Maicii Domnului
În mediul rural, ziua marchează simbolic sfârșitul muncilor câmpului și începutul pregătirilor pentru iarnă. Gospodarii obișnuiesc să adune roadele pământului și să pună la adăpost proviziile, considerând această zi un prag între anotimpuri. Ziua de sărbătoare trebuie celebrată cu bucurie, așa că astăzi se consumă fructe de toamnă din gospodărie precum mere, struguri, gutui, prune.
Pe plan spiritual, credincioșii participă la slujbe speciale, aprind lumânări și se roagă pentru sănătate, liniște sufletească și ocrotirea familiei. Este o zi de odihnă în care nu se fac munci grele în gospodărie, în semn de evlavie față de sărbătoare. Se consideră că respectarea acestei zile aduce protecție asupra casei și familiei pe tot parcursul anului.
De asemenea, există numeroase credințe și superstiții populare legate de vreme: dacă în ziua Acoperământului este senin, iarna va fi blândă, iar dacă plouă sau este frig, urmează un anotimp aspru. Bătrânii credeau că dacă frunzele încep să cadă devreme, anul următor va fi bogat în roade și plin de belșug.