Președintele Nicușor Dan a fost în vizită, luni, împreună cu familia, la Roșia Montană, în județul Alba. Anunțul vizitei prezidențiale a fost făcut pe pagina de Facebook ”Adoptă o casă la Roșia Montană”.
A revenit în locul care l-a făcut vedetă a protestelor
”Vizită surpriză azi, în pauza de prânz: un vechi prieten şi susținător al Roşiei Montane şi al patrimoniului său, Preşedintele Nicuşor Dan, împreună cu familia, au revenit la Roşia Montană”, arată sursa citată.
Nicușor Dan a fost cazat, alături de familie, la o pensiune din zonă. Aceștia ar fi vizitat și galeriile miniere romane de la Roșia Montană.
”Mineritul, exclus!”
Nicușor Dan a declarat, potrivit Agerpres, că în condițiile tehnologice actuale exclude exploatarea zăcămintelor de aur din localitatea din Munții Apuseni. Întrebat dacă vede Roșia Montană „cu minerit” sau mai degrabă ca destinație turistică, șeful statului a răspuns: „Fără minerit, cu tehnologia de azi”.
„E o chestiune de tehnologie. Pentru nivelul de resurse pe care îl avem aici și tehnologia de azi, mineritul se poate face doar distrugând tot — deci e exclus”, a precizat președintele. El a adăugat că, dacă în viitor vor apărea tehnologii neinvazive, „cu atât mai bine”.
Rezultatul blocării proiectului minier: ”mici lucrări de restaurare, câteva pensiuni…”
Nicuşor Dan a vizitat Galeriile Romane și s-a întâlnit cu voluntari ai campaniei „Adoptă o Casă la Roșia Montană”. El a menționat că nu a mai fost în zonă de când fiica sa, Aheea, avea trei luni. „Mă bucur să văd mici lucrări de restaurare, apariția unor unități de cazare și restaurante. Potențialul localității este însă mult mai mare și are nevoie de o strategie la nivel național”, a spus acesta.
Roșia Montană: rezerve de peste 300 TONE de aur și peste 150 TONE de argint, care ar putea relansa economia României
Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris pe 27 iulie 2021 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, pentru valoarea sa universală excepțională: cel mai extins și tehnic divers ansamblu subteran minier din antichitatea romană, incluzând zone de exploatare, locuire și spații sacre.
În subteran se află peste 150 km de galerii săpate în cele patru masive din jur, documentând cel mai amplu sistem de exploatare auriferă de epocă romană cunoscut până astăzi. Acesta a fost completat de lucrări moderne (sec. XVII–XVIII, cu praf de pușcă) și contemporane (sec. XIX–XX, cu dinamită). Specialiștii susțin că mineritul a început aici cu circa 150 de ani înainte de cucerirea Daciei de către romani.
Studiile indică rezerve dovedite de aproximativ 323 de tone de aur și peste 1.600 de tone de argint în zăcământul de la Roșia Montană.
Eroul de la Roșia Montană – portret de revoluționar ONG-ist
Nicușor Dan, actualul Președinte al României, a avut un rol activ în mișcarea „Salvați Roșia Montană”, implicându-se pe mai multe fronturi pentru a opri proiectul minier Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).
Nicușor Dan, în calitate de președinte al Asociației Salvați Bucureștiul, a fost unul dintre organizatorii protestelor împotriva proiectului minier din Roșia Montană încă din 2010. A participat personal la mitingurile desfășurate în București.
Prin Asociația Salvați Bucureștiul, Nicușor Dan a demarat acțiuni în instanță împotriva proiectului. El a cerut anularea „Certificatului de descărcare arheologică” emis în 2011 (nr. 9, din 14 iulie), argumentând că perimetrul Masivului Cârnic trebuie protejat ca zonă de patrimoniu arheologic. Acțiunea a fost depusă în septembrie 2011 la Tribunalul Cluj, alături de alte ONG-uri precum Alburnus Maior.
Aceste demersuri au vizat anularea unui certificat considerat abuziv emis pentru exploatare, certificate care susțineau că zona fusese arheologic „descărcată” – ceea ce Nicușor Dan și ONG-urile partenere au contestat vehement.
Vestea a fost mediatizată ulterior ca fiind o „mobilizare strategică” a lui Nicușor Dan, menită nu doar să apere patrimoniul, ci și să consolideze o imagine publică de lider al societății civile, ce i-ar fi facilitat ulterior lansarea în arena politică (președinte USR, primar general al Bucureștiului, președinte al României).
Mișcarea „Salvați Roșia Montană” a fost unul dintre cele mai importante valuri de protest civic din ultimii 20 de ani în România. Protestele, intensificate între septembrie și decembrie 2013, atrăgeau sute de mii de oameni în peste 50 de orașe, cerând oprirea proiectului RMGC din cauza presupusului impact negativ asupra mediului și patrimoniului, dar și a beneficiilor infime pentru statul român.
La final, proiectul a fost respins de Parlament (Camera Deputaților – iunie 2014) și, ulterior, zona a fost desemnată sit istoric național, interzicând exploatarea industrială.
(Surse: Agerpres, Alba24.ro, Facebook/ Adoptă o casă la Roșia Montană)