Noemi Budoi, agent de poliție la Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara, în vârstă de 23 de ani, a cucerit titlul de campioană națională la popice.
Tânăra polițistă a obținut, în acest weekend, patru medalii la Campionatul Național Individual Clasic Senioare, desfășurat la Cluj-Napoca: trei medalii de bronz și un titlu de campioană națională.
Pasiunea ei pentru popice a început în urmă cu 11 ani, datorită nașului său – care i-a fost și antrenor. Perseverența și talentul au dus-o pe Noemi pe cele mai înalte trepte ale podiumului:
la 14 ani – locul III la Campionatul Mondial din Germania;
la 17 ani – campioană mondială la proba de tandem mixt, în Cehia;
la 19 ani – locul II la Campionatul Mondial din Slovenia.
.
De la vârsta de 20 de ani, Noemi și-a dedicat viața carierei de polițist, fără a renunța la pasiunea pentru sport. Munca, ambiția și disciplina au continuat să îi aducă performanțe remarcabile, culminând cu rezultatele din acest weekend.
Primăria municipiului Hunedoara anunță posibilitatea achitării unei taxe LUNARE pentru locurile de parcare cu taxă din oraș, începând de joi, 2 octombrie 2025.
Anunțul Primăriei municipiului Hunedoara:
”Începând de astăzi (2 octombrie 2025) locurile de parcare cu taxă din municipiul Hunedoara se pot folosi şi în baza unei taxe lunare în valoare de 30 de lei.
Utilizatorul care achită această taxă poate parca, timp de 30 de zile, în oricare dintre parcările cu taxă din oraş, fără nicio altă limitare de timp, în limita locurilor disponibile în respectiva parcare.
Sunt disponibile 3 variante de plată:
aplicaţia Tpark (cu cardul bancar)
aplicaţia Municipiul Hunedoara e-Parking (cu cardul bancar)
direct la ghişeele Primăriei (card sau numerar)
Dacă aveţi deja instalată una dintre cele două aplicaţii, pentru a avea disponibilă şi varianta taxei lunare (denumită „abonament” în aplicaţia e-Parking) este necesară 𝗮𝗰𝘁𝘂𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲𝗮 respectivei aplicaţii.
(Atenţie! În cazul în care vi se trimite vreun e-mail de verificare a contului, verificaţi şi secţiunea „Spam” a adresei dvs. de e-mail).
În aplicaţia Tpark – opţiunea taxei lunare este disponibilă în aceeaşi secţiune în care sunt afişate şi celelalte variante (1h, 2h, 1 zi).
În aplicaţia Municipiul Hunedoara e-Parking trebuie să accesaţi meniul aplicaţiei (în stânga sus), apoi secţiunea „abonamente”.
Pentru început, cele două aplicaţii în forma lor actualizată sunt disponibile doar în MagazinPlay (pentru telefoanele cu sistem de operare Android). Se fac demersurile necesare pentru ca aplicaţiile actualizate să fie disponibile cât mai curând şi în AppStore (pentru deţinătorii de iPhone).
Aşa cum am precizat de la bun început, principalul scop al introducerii parcărilor cu taxă este acela de a ne asigura că locurile de parcare din zonele aglomerate ale oraşului sunt accesibile pentru oricare dintre cetăţeni. Ştim bine, acele locuri de parcare erau ocupate pentru lungi perioade de timp de aceleaşi şi aceleaşi maşini.
La solicitările repetate ale cetăţenilor am venit cu varianta unui „abonament”. Nu este un abonament în sensul juridic al cuvântului, pentru că ar fi trebuit să facem contracte şi să emitem facturi pentru fiecare solicitant. Aşadar, s-a ales soluţia unei taxe lunare, astfel încât aceasta să fie mai uşor de achitat, iar oamenii să nu mai fie nevoiţi să facă drumuri în plus la Primărie. Practic, cu instituirea acestei taxe, se ajunge la un cost al unui loc de parcare de aproximativ 1 leu pe zi. Un astfel de „abonament” poate fi obţinut de oricine, indiferent de adresă.
Toate celelalte taxe de parcare (pe oră, pe două ore şi pe zi) rămân neschimbate:
2 lei – 1h
3 lei – 2 h
15 lei – o zi
Intervalul de aplicare a taxelor pe oră, pe două ore şi pe zi este, de asemenea, neschimbat: 08.00 – 19.00, de luni până sâmbătă (duminica nu se aplică nicio taxă).”
Senatorul PNL Călin Petru Marian a postat astăzi pe Facebook un nou atac la adresa administrației județene conduse de Laurențiu Nistor.
Senatorul consideră că nu e niciun motiv de bucurie faptul că județul Hunedoara a obținut un credit BERD de 14 milioane de euro, ca parte de cofinanțare necesară pentru ca județul să beneficieze de peste 230 de milioane de euro fonduri europene nerambursabile!
Senatorul PNL Călin Petru Marian nu înțelege (sau se face că nu înțelege, sau poate chiar nu știe) că proiectele pe fonduri europene includ și o componentă de cofinanțare din partea beneficiarului și că operatorul Apa Prod va fi cel care rambursează acest credit, în condiții avantajoase, din propriile venituri, NU populația.
Ce a scris senatorul PNL Călin Petru Marian, pe pagina sa de Facebook:
”De ce transformăm în „eveniment” faptul că îndatorăm din nou populația?
Consiliul Județean Hunedoara marchează cu fast semnarea unui credit BERD pentru un proiect ApaProd finanțat din fonduri europene. Să nu uităm însă că acest contract de finanțare a fost semnat în urmă cu 3 ani și, până astăzi, proiectul nu a demarat.
Mă întreb:
• Unde este motivul real de bucurie?
• De ce prezentăm ca o mare realizare o datorie pe care, în final, tot cetățenii o vor suporta?
• Cum se explică faptul că un proiect cu bani europeni, gratuit pentru comunitate, are nevoie de împrumut suplimentar?
Transparența și responsabilitatea față de oameni ar trebui să fie „evenimentul”, nu împrumuturile care împovărează județul.
Oare prețul la apă va scădea?”
Postarea făcută miercuri, 1 octombrie, de senatorul PNL Călin Petru Marian
Context
Senatorul PNL, care a pierdut în urmă cu un an competiția pentru președinția Consiliului Județean Hunedoara în favoarea lui Laurențiu Nistor, a făcut o adevărată obsesie din criticarea oricărei acțiuni a actualei administrații județene, cu sau fără motiv. Nici teama de ridicol nu îl oprește din postările zilnice de Gică-Contra, care au o unică țintă: președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor. Pentru Călin Petru Marian, campania electorală pentru funcția de peședinte al CJ Hunedoara se pare că a început deja – sau, de fapt, continuă din 2024.Iar strategia e rudimentară: critică tot ce mișcă, prin postări sterile și cu idei puține, aproape identice cu discursul populiștilor de la AUR.
”În legătură cu afirmațiile domnului senator Călin Marian, făcute publice în această dimineață, referitoare la creditul contractat pentru cofinanțarea Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din Județul Hunedoara, se impun următoarele precizări:
Este evident că domnul senator încearcă să transforme obsesiv fiecare acțiune a administrației județene într-un exercițiu de retorică personală, însă hunedorenii au nevoie de soluții și investiții concrete, nu de simple postări pe rețelele sociale.
Ca să lămurim: creditul de 14 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) nu este o „povară” pe umerii hunedorenilor, ci partea de cofinanțare necesară pentru ca județul să beneficieze de peste 230 de milioane de euro fonduri europene nerambursabile. Împrumutăm 14, dar investim 230! Refuzul unei asemenea soluții ar însemna, practic, să întoarcem spatele Uniunii Europene și să blocăm accesul județului la cea mai importantă sursă de finanțare pentru infrastructură.
Dacă am aplica logica domnului senator, ar trebui să refuzăm banii europeni doar ca să nu contractăm un credit pe care operatorul Apa Prod îl rambursează, în condiții avantajoase, din propriile venituri. Ar fi o dovadă clară de izolare și lipsă de viziune, exact genul de discurs care ne-ar scoate în afara marilor proiecte europene.
Să nu confundăm acest credit cu împrumutul pentru finanțarea campaniei electorale, pentru că, în cazul nostru, banii merg la investiții, nu pe pliante și broșuri electorale a căror valoare este, ulterior, decontată de la stat.
Hunedorenii nu au nevoie de lecții de economie ținute pe Facebook, ci de apă curată la robinet și de rețele moderne de canalizare. Acestea nu se obțin cu sloganuri, ci cu finanțări concrete. Iar creditul de la BERD reprezintă exact ceea ce lipsește din discursul domnului senator: responsabilitate, soluții și o legătură reală cu valorile europene.
Ironia este că, în loc să salute o investiție care ridică standardele de viață ale hunedorenilor, domnul senator găsește de cuviință să întrebe „unde e motivul de bucurie?”. Ei bine, motivul este în casele oamenilor, în siguranța și sănătatea pe care o aduce o apă de calitate. Acolo unde cetățenii simt concret rezultatele, nu în discursurile populiste.
Cât despre acest proiect major despre care domnul senator spune că „nu a demarat”, vă informăm că progresul poate fi constatat la un click distanță, pe pagina de internet a operatorului regional.” –se arată în comunicatul de presă transmis de consilierul președintelui Consiliului Județean Hunedoara, Bogdan Hăulică.
La 1 octombrie, biserica ortodoxă prăznuiește Acoperământul Maicii Domnului, sărbătoare de referință în calendarul creștin, dedicată ocrotirii Fecioarei Maria.
Marcată prin rugăciuni și rânduieli de post, praznicul amintește de minunea petrecută în secolul al X-lea, la Constantinopol, în biserica Vlaherne, fiind considerat un moment de credință și reflecție pentru comunitatea ortodoxă. Sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului mai este cunoscută în popor și sub denumirea de „Pocroave”.
Sărbătoarea prăznuită de biserică pe 1 octombrie le amintește credincioșilor de puterea rugăciunii în clipele de încercare și de sprijinul necontenit al Maicii Domnului, care răspunde întotdeauna celor care îi cer ajutorul.
Originea sărbătorii Acoperământul Maicii Domnului
Sărbătoarea își are originea într-un eveniment miraculos petrecut în secolul al X-lea, în timpul domniei împăratului bizantin Leon al VI-lea cel Înțelept (886–912). În acea perioadă, Constantinopolul era amenințat de un atac al arabilor, iar locuitorii s-au adunat la rugăciune în Biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne, unde se păstrau relicvele sfinte ale Fecioarei Maria, printre care Omoforul (veșmântul cu care se acoperea).
În timpul slujbei de noapte, Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos și ucenicul său, Epifanie, au avut o viziune tulburătoare: Maica Domnului a apărut deasupra credincioșilor, înconjurată de îngeri și de sfinți, rugându-se cu lacrimi pentru lume. Apoi, ea și-a desfăcut Acoperământul (vălul) și l-a întins peste cei din biserică, ca semn al protecției și iubirii sale față de oameni.
Tradiții și obiceiuri de Acoperământul Maicii Domnului
În mediul rural, ziua marchează simbolic sfârșitul muncilor câmpului și începutul pregătirilor pentru iarnă. Gospodarii obișnuiesc să adune roadele pământului și să pună la adăpost proviziile, considerând această zi un prag între anotimpuri. Ziua de sărbătoare trebuie celebrată cu bucurie, așa că astăzi se consumă fructe de toamnă din gospodărie precum mere, struguri, gutui, prune.
Pe plan spiritual, credincioșii participă la slujbe speciale, aprind lumânări și se roagă pentru sănătate, liniște sufletească și ocrotirea familiei. Este o zi de odihnă în care nu se fac munci grele în gospodărie, în semn de evlavie față de sărbătoare. Se consideră că respectarea acestei zile aduce protecție asupra casei și familiei pe tot parcursul anului.
De asemenea, există numeroase credințe și superstiții populare legate de vreme: dacă în ziua Acoperământului este senin, iarna va fi blândă, iar dacă plouă sau este frig, urmează un anotimp aspru. Bătrânii credeau că dacă frunzele încep să cadă devreme, anul următor va fi bogat în roade și plin de belșug.
Poate că a venit momentul ca serviciile de informații românești să-și recunoască limitele și să accepte că, dacă e să mai învețe meserie de undeva, ar trebui să se uite spre Chișinău. Republica Moldova tocmai a oferit un exemplu de manual despre cum arată o apărare reală, eficientă și fără menajamente, împotriva războiului hibrid rusesc.
Serviciile de acolo au intrat în teren cu mingea la picior și au jucat tare. Au contracarat campanii de manipulare, au destructurat rețele de boți și trolli, au neutralizat agenți de influență și au pus cătușe pe mâinile celor care au încercat să cumpere voturi cu bani murdari.
Exact ce ar fi trebuit să facă și ai noștri, dar n-au făcut.
Rezultatul?
În România, ne-am trezit cu un candidat exotic, apărut de nicăieri și ajuns în turul doi al prezidențialelor, în timp ce serviciile noastre se uitau pe pereți și se întrebau, probabil, ce culoare să mai schimbe la tapetul din birou. Sau, și mai grav, își frecau mâinile de bucurie.
În republica Moldova, la frații noștri români de peste Prut, planul Moscovei a eșuat lamentabil, în ciuda tuturor eforturilor și banilor aruncați în acest război. Moldovenii nu s-au înmuiat de la filmulețele de pe Tik-Tok, de la amenințări sau de la ruble. Iar serviciile de informații moldovenești și-au făcut datoria la timp.
Dar nu doar SRI & co. ar trebui să-și ia notițe peste Prut. Lecțiile moldovenilor sunt valabile pentru mai multe bresle:
Presa de investigații. În timp ce multe redacții românești au ajuns fie portavoce de partid, fie depozit de știri reciclate de pe Facebook, jurnaliștii de la Ziarul de Gardă au intrat sub pielea rețelelor rusești de influență și au scos la lumină operațiuni murdare cu nume, metode și bani. Asta înseamnă presă care-și merită numele, nu talk-show-uri cu invitați plimbați ca sfintele moaște de la un studio la altul, seară de seară.
Biserica. Dacă moldovenii au înțeles că trebuie să se scuture de tutela Moscovei și să-și curețe viața spirituală de infiltrări rusești, Biserica Ortodoxă Română ar putea, la rândul ei, să facă ordine în propria curte. Altminteri, rămânem cu o instituție care predică iubirea aproapelui în timp ce joacă după fluierul Kremlinului.
Asociațiile “patriotice” și extremiste. Toți acești mici legionari reîncarnați, izolaționiști de serviciu și alți falși „apărători ai neamului” sunt, în realitate, butoane utile pentru propaganda rusă. Într-un stat serios, mai ales într-unul aflat la graniță cu războiul, asemenea structuri nu se lasă să crească până fac metastaze, ci se scot în afara legii.
Asociațiile de militari în rezervă. Din păcate, prea multe dintre aceste cluburi de nostalgici au devenit pepiniere de retrograzi cu apucături conspiraționiste. În loc să apere democrația pentru care pretind că au luptat, dau cu subsemnatul în corul „pe vremea lui Ceaușescu era mai bine”.
Adăugați voi și alte categorii, că mai sunt, slavă Domnului!
Morala e simplă: Moldova, despre care ne place să credem că e „fratele mai mic” al României, a arătat maturitate și profesionalism acolo unde Bucureștiul a bâjbâit lamentabil. Poate că n-ar strica să ne recunoaștem rușinea și să admitem că, de data asta, lecția vine de peste Prut.
Iar cei care se prefac că apără țara – în serviciile secrete, în presă, în biserici sau în asociații „patriotice” – ar face bine să ia notițe.
Moment de referință pentru județul Hunedoara, desfășurat luni, 29 septembrie, la Londra: au fost semnate documentele pentru obținerea unui credit de finanțare BERD pentru cel mai mare proiect de apă și apă uzată din județul Hunedoara.
Președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, împreună cu primarul municipiului Deva, Lucian Ioan Rus, directorul general al SC Apa Prod SA Deva, Dorin Oliviu Gligor, Ana Maria Renalda Budae, șef al Departamentului Economic din cadrul societății Apa Prod SA și Iulian Iovan, consilierul președintelui, au participat astăzi, la Londra, la ceremonia de semnare a contractelor cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), prin care se acordă SC Apa Prod SA Deva un credit de finanțare necesar pentru continuarea lucrărilor la cel mai important proiect de infrastructură de alimentare cu apă și apă uzată (canalizare) din județul Hunedoara.
În cadrul ceremoniei, președintele Laurențiu Nistor, a semnat în numele Județului Hunedoara, alături de Municipiul Deva și SC Apa Prod SA Deva, pe de o parte, și BERD de cealaltă parte, Contractul de Asistență Municipală. Documentul este un instrument prin intermediul căruia BERD se asigură că obligațiile asumate de unitățile administrativ teritoriale față de Apa Prod SA, prin Contractul de delegare încheiat între societate și ADI Aquaprest, sunt asumate și în raport cu instituția bancară, astfel încât SC Apa Prod SA Deva să dețină capacitatea financiară de rambursare a creditului.
În baza contractului semnat de către conducerea SC Apa Prod SA Deva, operatorul regional de apă va beneficia din partea BERD de un credit de finanțare în valoare de 14.000.000 de euro, necesar pentru cofinanțarea „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din Județul Hunedoara, în perioada 2014-2020”, derulat de către SC Apa Prod SA Deva.
Proiectul are o valoare eligibilă e de aproximativ 230.700.000 euro (1.135.851.340,95 lei) și este finanțat din fonduri nerambursabile alocate prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027, Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată și tranziția la o economie circulară.
Dată fiind complexitatea lucrărilor, SC Apa Prod SA Deva nu are capacitatea financiară necesară de a asigura integral partea de cofinanțare din resurse proprii, având în vedere că suma trebuie pusă la dispoziție într-un termen scurt de aproximativ 2 ani.
Cea mai mare investiție în infrastructura de apă și canalizare din județul Hunedoara
„Semnarea acestor contracte marchează un moment de referință pentru județul Hunedoara. Prin acest contract încheiat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, deschidem drumul celei mai ample investiții în infrastructura de apă și canalizare derulat în județul nostru. Este un proiect construit în echipă care vizează rețele și stații moderne, dar și condiții de viață mai bune pentru zeci de mii de hunedoreni. Îmbunătățirea calității apei potabile, extinderea rețelelor de canalizare și modernizarea sistemelor de tratare vor aduce un plus semnificativ de confort și siguranță pentru locuitorii întregului județ, dar și o bază solidă pentru dezvoltarea economică a comunităților noastre. Este o investiție în viitorul județului Hunedoara, care confirmă angajamentul nostru de a dezvolta această zonă și de a pune accent pe infrastructura de utilități”, a declarat președintele Laurențiu Nistor.
Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara: ”Mulțumesc echipei Consiliului Județean, partenerilor de la Apa Prod și tuturor celor implicați pentru efortul depus. Continuăm împreună, cu responsabilitate și determinare, pentru ca, până în 2027, acest proiect de referință să devină un model de bune practici”
În cadrul proiectului, care este unul de anvergură, vor fi realizate investiții în infrastructura de alimentare cu apă în 38 de unități administrativ-teritoriale, grupate în 6 sisteme de alimentare cu apă: Orlea – Deva, Crișcior – Brad, Hobița – Hunedoara, Baniu – Dobra, Geoagiu și Zam. O altă componentă a proiectului vizează investiții în infrastructura de colectare și epurare a apei uzate grupate în 8 aglomerări (Deva, Hunedoara, Brad, Geoagiu, Geoagiu Băi, Simeria, Hațeg, Călan). În cadrul proiectului este propusă și achiziționarea unor echipamente de ultimă generație necesare operării sistemului de alimentare cu apă și canalizare, respectiv: utilaje de curățare a sistemelor de canalizare, utilaje de transport și echipamente de intervenție, echipamente pentru detecție pierderi de apă și inspecții video, laborator microbiologie.
Municipiul Deva, unul dintre beneficiarii rețelelor de apă moderne
„Municipiul Deva se numără printre beneficiarii acestei investiții importante. Orașul nostru are nevoie de rețele noi, moderne, care să reducă pierderile și să ofere abonaților apă de calitate și servicii dintre cele mai bune. Este unul dintre motivele pentru care sunt aici, în calitate de semnatar al Contractului de Asistență Municipală. Serviciile extinse de alimentare cu apă, modernizarea stațiilor de epurare existente și construirea de stații noi, dotate cu tehnologii de ultimă oră, sunt o garanție a responsabilității cu care tratăm investițiile în infrastructura de utilități”, a spus primarul municipiului Deva, Lucian Ioan Rus.
Cotractul de creditare semnat asigură fondurile pentru finalizarea la termen a lucrărilor
„Proiectul pe care îl derulăm este o investiție complexă prin care vom îmbunătăți substanțial infrastructura de apă a județului nostru. Este un proiect pentru comunitate, este un proiect pentru viitor! Prin semnarea acestui contract de creditare, avem certitudinea că în termenul asumat vom încheia toate lucrările pe care ni le-am propus, astfel încât toți locuitorii din aria noastră de operare să aibă acces la rețele moderne de alimentare cu apă și să se poată racorda la rețeaua de canalizare”, a precizat directorul general al SC Apa Prod SA Deva, Dorin Oliviu Gligor.
Durata de implementare a „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din Județul Hunedoara, în perioada 2014-2020” este până la 31.12.2027, acesta fiind și termenul până la care Apa Prod SA are obligația de pune la dispoziția proiectului partea sa de cofinanțare.
Rambursarea creditului contractat de la BERD de către SC Apa Prod SA Deva se va realiza în decursul a 10 ani, fiind achitat în 22 de rate semestriale, începând cu data de 25 aprilie 2030.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este un organism financiar internațional având ca acționari un număr de 77 de țări (inclusiv România), înființat inclusiv în scopul finanțării unor proiecte care beneficiază de asistență nerambursabilă din partea Uniunii Europene.
Forţele Aeriene Române desfăşoară, în perioada 22.09 – 10.10.2025, exerciţiul “BUREBISTA 25” pe întreg teritoriul naţional – anunță Forțele Aeriene Române.
Exerciţiul este unul complex şi se desfăşoară după un scenariu fictiv la care participă aproximativ 250 militari şi 50 de mijloace tehnice (aeronave militare, radare şi sisteme de apărare antiaeriană).
Scopul acestui exerciţiu este de antrenare a structurilor de forţe ale Forţelor Aeriene Române în context integrat şi interarme, pentru planificarea şi ducerea acţiunilor de luptă în cadrul operaţiei aeriene.
În perioada de desfăşurare a acestui exerciţiu vor avea loc deplasări de tehnică militară şi personal pe rute terestre şi zboruri la joasă înăţime pe întreg teritoriul naţional.
Un grup format din companiile turce Belin Mining, Ceylan Metal Grup, Nakkaş Holding şi GTS Investments B.V. (Olanda) a transmis, joi, grupului ArcelorMittal și autorităților române prin intermediul companiei româneşti Richter Haus, în calitate de partener oficial, o scrisoare de intenţie prin care îşi exprimă dorinţa de achiziţie a combinatului ArcelorMittal Hunedoara, pe care ArcelorMittal tocmai a anunţat că vrea să îl închidă.
Informația a fost confirmată de președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, într-o postare pe pagina sa de Facebook:
”Hunedoara are viitor industrial, investitorii au trimis oficial scrisoarea de intenție!
În urma discuțiilor purtate ieri, alături de primarul Dan Bobouțanu, în această după-amiază am primit confirmarea oficială că investitorii interesați să preia combinatul ArcelorMittal Hunedoara au transmis conducerii combinatului scrisoarea de intenție prin care își exprimă dorința fermă de achiziție.
Scrisoarea este semnată de Richter Haus., companie românească, în calitate de partener oficial al unui grup internațional format din Belin Mining A.S. (Turcia), Geylan Metal Grup A.S. (Turcia), Nakkas Holding A.S. (Turcia) și GTS Investments B.V. (Olanda).
Grupul de firme își manifestă intenția de a cumpăra unitatea de producție de la Hunedoara, de a continua producția de profile laminate și alte produse metalurgice și de a realiza noi investiții în modernizare și retehnologizare. De asemenea, investitorii dau asigurări că dispun de fondurile necesare pentru achiziție și pentru asigurarea capitalului de lucru în vederea continuării activității, precum și pentru noi investiții în modernizare și retehnologizare, acolo unde este cazul, fiind pregătiți să demareze negocieri și proceduri de audit.
Este un pas decisiv pentru păstrarea și dezvoltarea tradiției siderurgice a județului nostru.
Mulțumesc tuturor celor implicați în facilitarea acestor discuții și rămânem, ca administrație județeană, total deschiși pentru sprijinirea acestui demers strategic.
Hunedoara trebuie și poate să rămână un pol industrial puternic al economiei românești!” – a transmis președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor.
Conținutul SCRISORII DE INTENȚIE:
..
Cine sunt investitorii interesați să preia combinatul ArcelorMittal Hunedoara
Belin Mining este una dintre principalele companii de minerit din Turcia, pe piaţă din 1998, cu operaţiuni în America de Nord şi Asia. Compania deține mine și/sau activități de extracție în regiunea Malatya-Hekimhan din Turcia: o mină de fier (cu rezerva estimată la 51,5 milioane tone) și mine de zinc și plumb.
Ceylan Group Metal este unul dintre cei mai mari producători de lingouri de zinc şi cupru din Turcia şi unul dintre principalii cumpărători internaţionali ai unei game largi de deşeuri neferoase, reziduuri şi zguri. Are venituri anuale de peste 30 milioane dolari, cu circa 400 de angajaţi.
Nakkaş Holding, fondat în 1983, include 16 companii cu peste 2.000 de angajaţi, având operaţiuni în Europa, Asia şi Africa. Cele 16 companii care formează holdingul lucrează în industria petrolieră,energie regenerabilă, minerit şi includ nume precum Transpet, Global Terminal, Global Gas Trans, Petro Global, Nakkaş Akaryakıt, Nakkaş Lojistik, Saves Enerji, Türk Ytong, JTFC, Be Aero, GTS Investments, Nakkaş Madencilik.
GTS Investments B.V. – Conform site-ului oficial GTS Investments, compania declară că activează în sectoarele deenergie și supply chain(lanțuri logistice / aprovizionare). În sursele publice disponibile nu apare ca GTS Investments să fi deținut sau administrat anterior combinate siderurgice sau unități similare de producție de profile metalice
Compania românească Richter Haus, prezentată drept partenerul oficial al acestui grup de investitori, este deţinută de Daniela Bordea şi Marian Ciornei. Firma este înregistrată în Ilfov (Voluntari). Site-ul oficial al companiei (richterhaus.ro) prezintă domenii de activitate înrecuperare şi prelucrare metale feroase şi neferoase(zinc, plumb, cupru, fier) şi activităţi conexe din zona industriei, construcţiilor şi resurselor. Înregistrările comerciale online arată însă CAEN-uri variate (unele agregatoare arată comerț en-gros, altele chiar acvacultură. Richter Haus apare pe lista unor operatori autorizaţi (ex. listă customs pentru comercializare produse energetice în regim en-gros) — ceea ce sugerează că firma a făcut demersuri şi în zona energiei/comerţului cu produse energetice.
Lakshmi Mittal este genul de personaj care pare scos dintr-un manual de istorie a capitalismului: s-a născut în India, într-o familie de comercianți de fier, și a ajuns să joace Monopoly la scară globală, numai că el cumpără combinate siderurgice, nu străduțe colorate pe o planșetă de carton.
Are pașaport indian, dar trăiește de ani buni la Londra, într-o vilă care valorează mai mult decât bugetele unor municipii din România la un loc. Englezii îi zic „magnatul oțelului”, dar în realitate e mai mult „chirurgul de fier”: cumpără combinate aflate în comă, le taie costurile până ajung schelet, apoi le resuscitează doar dacă mai merită niște profit.
În România, numele Mittal a ajuns sinonim cu „privatizare”: statul i-a predat combinate precum Hunedoara sau Galați, iar el a făcut ceea ce știe cel mai bine – a transformat mastodonții industriali în afaceri „eficiente”, adică mai mici, mai subțiate și cu mai puțini angajați.
Pe scurt: un indian cu pașaport global, care știe să topească oțel și speranțe în același furnal.
Pentru un timp limitat.
Lakshmi Mittal nu e doar un om bogat, e un fel de stat paralel ambulant. Prin fundații, donații și conexiuni politice, știe să apese butoanele potrivite.
În Marea Britanie, a intrat în atenția publicului atunci când presa a descoperit că Tony Blair a intervenit pe lângă guvernul României în favoarea ArcelorMittal Galați – coincidență: exact după ce Mittal donase o sumă frumușică Partidului Laburist. Englezii i-au zis atunci „cash for favours”, dar noi, românii, avem un termen mai pitoresc: pur și simplu ”mită”.
În Europa, Mittal joacă la masa mare: discută direct cu comisarii europeni, are uși deschise în cancelariile importante și știe cum să-și prezinte „grija pentru mediu” în timp ce negociază certificate de carbon cu reduceri. De fapt, e maestrul paradoxului: omul care topește milioane de tone de oțel anual se vinde ca apărător al „economiei verzi”.
Și mai e ceva: pentru politicienii din țările est-europene, Mittal are o aură aproape feudală – e Marele Investitor care vine și salvează industria, dar realitatea e că el a salvat doar ce îi aduce profit. Restul? Tăiere, fier vechi, oameni trimiși acasă. Adică exact ceea ce s-a întâmplat la Hunedoara, în ciuda tuturor favorurilor economice făcute de Guvern.
Și acum Lakshmi Mittal s-a plictisit de jucăria de la Hunedoara. Dar nici nu vrea s-o dea altora. De aceea își permite să umilească autoritățile locale, care încearcă să găsească soluții pentru cei 477 de angajați rămași pe drumuri, și îi ține la poarta Combinatului. De aceea nu acceptă accesul în incinta fabricii a posibililor investitori, care vor să preia activitatea, așa cum s-a întâmplat astăzi, cu o delegație de oameni de afaceri din Turcia.
Pentru că el e Lakshmi Mittal, ”magnatul oțelului”, și face cam tot ce dorește. Adică nazuri. Pentru că e puțin probabil ca explicația să fie pur economică, adică să încerce să controleze piața în domeniul profilelor și cornierelor pentru piețele de energie, construcții și infrastructură – obiectul de activitate de până săptămâna trecută a Combinatului de la Hunedoara. O nișă, totuși, ridicol de mică pentru valoarea miliardarului indian.
Sau vrea, de fapt, să evite primirea unei lovituri de imagine pentru întreaga companie, și anume faptul că, la Hunedoara, a fost vorba de un prost management al firmei, așa cum acuză mai multe voci din interiorul și din afara companiei ArcelorMittal?
Compania ArcelorMittal a anunțat, vineri, 12 septembrie 2025, oprirea definitivă a producției la fabrica sa din Hunedoara, unitate care producea profile și corniere pentru piețele de energie, construcții și infrastructură.
Decizia, potrivit companiei, vine după o perioadă îndelungată de dificultăți economice, cauzate de costurile foarte mari la energia electrică și de importurile la prețuri scăzute din afara Uniunii Europene, care au făcut imposibilă menținerea competitivității pe piața internă și internațională.
După anunțul oficial al companiei ArcelorMittal de oprire definitivă a activității de la Combinatul din Hunedoara, au apărut posibili investitori care s-au arătat interesați de preluarea fabricii.
Cu toate acestea, deși ArcelorMittal anunțase că va sprijini cei 477 de angajați care își vor pierde locurile de muncă și că va colabora cu autoritățile locale, compania indiană a refuzat accesul în Combinat al posibililor investitori, însoțiți de autoritățile administrației locale și județene.
Un astfel de episod s-a petrecut astăzi, miercuri, 17 septembrie.
Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara:
”Astăzi, împreună cu primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouțanu, am avut o întâlnire importantă cu o delegație de investitori veniți din Turcia, interesați să preia combinatul ArcelorMittal din Hunedoara, care și-a încetat recent producția.
Deși acești investitori nu au fost primiți la combinat, discuțiile purtate ne dau motive reale de speranță. Am constatat deschidere, seriozitate și un interes autentic pentru acest obiectiv strategic al județului nostru.
Hunedoara are o istorie bogată în domeniul siderurgiei, care a marcat identitatea și destinul orașului și al județului timp de generații. Oameni harnici și pricepuți au construit aici un simbol al industriei românești. Această tradiție nu trebuie să se piardă!
Sunt convins că Hunedoara are viitor industrial și că împreună, prin colaborare și seriozitate, vom găsi soluțiile necesare pentru a asigura continuitatea și dezvoltarea economică a zonei.
Hunedoara trebuie să rămână un pol industrial puternic și să-și păstreze locul binemeritat pe harta economiei românești!” – a declarat Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara.
