Sondajul INSCOP realizat între 20 și 26 iunie 2025 confirmă o tendință care nu mai poate fi ignorată: AUR conduce detașat în intențiile de vot, cu 40,5% din preferințele exprimate. O altă premieră: este pentru prima oară în istoria PSD când social-democrații se clasează pe locul trei în preferințele românilor.
Următoarele alegeri în România vor avea loc abia peste trei ani, în 2028, ceea ce pune sub semnul întrebării utilitatea imediată a acestor cifre. Sondajul, însă, oferă indicii prețioase despre direcția în care se îndreaptă societatea românească, despre tendințe care pot proiecta imaginea viitorului.
Întâi, rezultatele sondajului:
- 40,5% dintre alegători ar vota cu AUR (față de 38,1% în mai 2025)
- 17,3% cu PNL (față de 16% în mai 2025)
- 13,7% cu PSD (față de 17,4% în mai 2025)
- 13,1% cu USR (față de 12,2% în mai 2025).
- 5,2% cu UDMR (față de 4,5% în mai 2025)
- 4,2% cu POT (față de 3,2% în mai 2025)
- 2,4% cu SENS (față de 3,3% în mai 2025)
- 1,9% cu SOS Romania (față de 2,5% în mai 2025)
Contextul: Un an de tranziție, dar și de acumulare
După epuizarea alegerilor prezidențiale, cu repetiție, din 4 și 18 mai 2025, acest an este, tehnic, un an de „pauză electorală” – după maratonul din 2024 (cu patru runde de alegeri, comasări și anularea turului 2 la prezidențiale) și înaintea alegerilor locale și parlamentare din 2028.
În teorie, un astfel de an ar trebui să aducă stabilitate și guvernare eficientă.
În practică însă, 2025 pare a fi un an de acumulare de tensiuni politice, de repoziționări ideologice și de consolidare a unor curente populiste, naționaliste și extremiste.
Sondajele devin astfel instrumente de barometru, nu de prognoză electorală. Nu prevestesc neapărat rezultatele viitoarelor alegeri, dar oferă o imagine clară a climatului social și politic în care România funcționează.
AUR – avansul unei formațiuni în lipsa concurenței reale
Creșterea AUR de la 38,1% în mai la 40,5% în iunie e semnificativă, mai ales pentru un partid aflat în opoziție, fără responsabilitate guvernamentală. Dar acest scor reflectă mai degrabă nemulțumirea față de status quo decât o susținere profundă, programatică.
Este un vot de blam, nu un vot de construcție.
AUR profită de un mediu politic inert, nereformat, și de lipsa de reacție rapidă a partidelor tradiționale. Are discurs (populist – deci cu rating bun), are canal de comunicare (social media) și are o bază electorală care se simte ignorată de partidele mainstream. Fără alegeri la orizont, partidul poate experimenta, se poate radicaliza și poate continua să atragă atenția – fără să fie tras la răspundere pentru promisiuni sau inconsecvențe.
PSD – deconectat de la propriul electorat
Scăderea PSD la 13,7% (de la 17,4% în mai) nu este doar o fluctuație statistică. Este un simptom al decalajului tot mai mare dintre partid și propriul bazin tradițional. În lipsa unui mesaj clar, a unor lideri carismatici și a unei direcții coerente, PSD pare paralizat în fața unui val populist pe care nu îl mai poate contracara – nici ideologic, nici strategic.
Mai grav, anul fără alegeri nu este folosit pentru reconstrucție internă, ci pare a fi tratat ca o perioadă de rutină, business as usual, ceea ce poate duce la o marginalizare ireversibilă până în 2028. Este așteptat (de unde?) personajul providențial care să ia taurul de coarne și să înceapă reclădirea din temelii a partidului și recâștigarea electoratului pierdut. Un nou discurs și figuri noi în prima linie, debarasarea de tarele trecutului, un aer proaspăt, un brand nou, pe scurt: reinventarea social-democraților.
Din păcate pentru PSD, acest personaj providențial nu se întrevede la orizont, cel puțin nu în acest moment. De unde să apară? Din oastea partidului? PSD a funcționat prea mult timp ca o armată disciplinată, unde ordinul se execută, nu se discută, iar liderul momentului nu poate fi contrazis, el are întotdeauna dreptate, să trăiți!
Din acest motiv, reconstrucția PSD pare mai complicată chiar decât cea a PNL – unde liberalii pare că și-au găsit liderul hotărât să facă ordine în haos, asumându-și toate riscurile, și anume pe Ilie Bolojan. Cine vrea să fie Bolojan-ul PSD-ului? Riscă cineva?
PNL și USR – creșteri timide, dar fără impact structural
PNL urcă ușor (de la 16% la 17,3%), iar USR avansează la 13,1%. Ambele formațiuni beneficiază de o mobilizare parțială a electoratului fidel, așezat în spatele premierului Bolojan, văzut ca un reformator, mai degrabă din zona progresistă a PNL decât din cea conservatoare.
Dar în lipsa unei oferte politice coerente și credibile, aceste creșteri nu vor rezista în fața unei dinamici reale a vieții cotidiene a românilor.
Anunțatele majorări de taxe și impozite, de reducere a veniturilor tuturor categoriilor sociale, de austeritate și privațiuni economice, în general, nu sunt de natură a adăuga procente electorale în dreptul acestor partide, în niciun caz.
Ambele partide au ratat până acum ocazia de a se poziționa ca alternative serioase la AUR sau la sistemul politic tradițional. Anul 2025 ar fi momentul ideal pentru reconstrucție, asumare și articularea unui nou contract politic cu alegătorii.
Partidele mici – în zona gri a irelevanței
Partide ca UDMR, POT, SENS sau SOS România fluctuează marginal. UDMR crește cu 0,7%, fidelizându-și propriul electorat în fața ascensiunii partidelor extremiste și este singurul care ar trece pragul electoral, din plutonul partidelor mici. Cei doi miniștri plus un vicepremier, componenți ai guvernului Bolojan din partea UDMR, le asigură conservarea acestui scor electoral, devenit tradițional.
Ce ne spune acest sondaj – și ce nu ne spune
- Sondajul nu prevede rezultatele alegerilor viitoare – ci măsoară starea de spirit a populației.
Faptul că AUR este preferatul momentului nu înseamnă că ar și câștiga viitoarele alegeri, dar arată cine controlează acum agenda publică. - Opoziția radicală este percepută ca singura alternativă.
Deși nu oferă soluții realiste, AUR este singurul actor care captează frustrările colective. - Partidele mainstream nu folosesc pauza electorală pentru reformare.
Fiecare lună trecută fără repoziționare este o lună câștigată de AUR.
Concluzie: 2025 – anul în care se pierd sau se câștigă alegeri viitoare
AUR conduce pentru că ceilalți nu mai inspiră. PSD pierde pentru că refuză să se reinventeze. PNL și USR ezită, iar partidele mici se pierd în zgomotul politic. Într-un an fără alte runde de alegeri la orizont, scorurile din sondaje contează nu ca predicții, ci ca avertismente. Cei care le ignoră, o vor face pe propria răspundere.
Alin Bena
Sondajul Inscop Research a fost realizat între 20 și 26 iunie 2025, pe un eșantion de 1150 de persoane, prin metoda CATI – interviuri telefonice. Studiul are o marjă de eroare de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%
