Patriotismul de Facebook și analfabetismul funcțional au mai făcut o victimă zilele astea: realitatea faptelor.
Iar când realitatea intră în conflict cu talibanii și cu isteria de comentarii scrise cu spume la gură, evident că realitatea pierde meciul.
Pentru că la noi nimeni nu mai citește contextul. Se citește doar titlul, eventual primele trei rânduri, după care se pornește jihadul patriotic din sufragerie, de pe canapea, din tastatură.
Și uite așa, cel puțin jumătate de țară a ajuns să urle că “ungurul și-a băgat p… în interesul național”.
Ce a spus ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan:
„Zic: Doamna procuror, puteți să vă jucați cât vreți, dar dacă eu mă enervez, eu mă duc acum, că încă suntem în consiliul de administrație – toți ceilalți care am votat banii ăștia încă suntem în conducerea radioului -, mergem frumos, îi anunțăm pe ruși, vindem radioul cu 5 milioane (n.red., de euro), dumneavoastră nu mai aveți pretinsul prejudiciu, statul român va câștiga, va fi pe profit. Și îmi bag p(…)la în interesul național, pentru că eu sunt ungur! Deci dumneavoastră ar trebui să-mi dați o statuie, că am făcut ce voi n-ați fost în stare, și dumneavoastră mă fu(…)eți cu p(…)la îndoită aicea”. (Sursa: 2mnews.ro)
Da, a spus-o. Când ești ministru și scoți tâmpenia asta pe gură și te-au înregistrat, nu mai ai loc de întors. Ești pa și pusi, cruce pe tristul tău mormânt.
Dar dacă citeai mai mult, aflai și de ce a spus-o.
Demeter Andras Istvan, (fost, până ieri) ministrul Culturii, omul pe care azi îl scuipă deontologii de tastatură, a fost printre cei care au susținut cumpărarea Radio Chișinău de către Radio România. Adică fix acel post pe care rușii îl voiau sub control, ca să mai verse propagandă în Republica Moldova cu aceeași delicatețe cu care varsă și acum “pace”, “tradiție” și “eliberare” peste tot pe unde calcă.
Dar pentru că România este țara unde instituțiile statului îți pun cătușe înainte să înțeleagă ce ai făcut, și te anchetează pentru oportunitate, nu pentru legalitate, după achiziție ungurului i s-a deschis dosar penal. Că vezi Doamne, poate s-a creat un prejudiciu. Să anchetăm, deci. În România, dacă salvezi ceva strategic pentru interesul național, riști să fii anchetat că ai cumpărat pixuri prea scumpe. Cam aici e nivelul.
Și omul, adică ce om, ungurul, după ani de audieri, hârtii și procurori care probabil confundau geopolitica cu inventarul de la aprozarul din colț, ungurul, așadar, a explodat nervos și ironic: “bine, bă, atunci îl vindem rușilor și îmi bag p..a în interesul național, că eu îs ungur”. O reacție necontrolată și, mai degrabă, autoironică, într-o situație absurdă.
Dar nu. Noi, aici, pe plai, nu mai procesăm context. Noi vedem “ungur”, vedem “îmi bag p..a în interesul național” și instant ni se declanșează glanda și începem să batem cu lingura în ceaunul patriotismului. Deodată toți suntem gardieni ai interesului nației, deși mulți n-ar face pentru România și Basarabia nici cât a făcut omul ăsta – adică ce om, ungurul ăsta, că mai bine nu i-oi zice!
Aici e ironia supremă: ungurul pe care îl înjură patrioții de carton a acționat mai românește decât cei care azi îl linșează online între două live-uri conspiraționiste și trei comentarii despre “globaliști”.
Să ne înțelegem: omul (adică ungurul) a scos pe gură o tâmpenie și trebuie să plece. Că nu poți să vorbești așa când ești demnitar al statului. Ducă-se dracului! Lofosoșeghedbe! Dar măcar să nu scuipăm în urma lui, că omul (adică ungurul), Demeter Andras ăsta, nu e un nemernic nenorocit, ci maxim un prost, ca mai toată lumea.
Și slobod la gură, ca tot românul care-și bagă p…a de câteva zeci de ori pe zi, din sculare în culcare, în ele gropi, în ele șosele, în soacră, în salarii, în motorină, în prețuri, în crispy de pui, în milițieni, în Primărie, în Guvern, în FCSB, în Parlament, în președinte, dar… nu și în el, nu și în interesul național. Doamne-ferește! Că noi suntem români, nu unguri, se-nțelege.
În rest, România merge înainte exact cum merge de 35 de ani: oamenii care mai fac câte ceva dar scapă pe gaura gurii tâmpenii, ca în cazul de față, sunt tocați de instituții și linșați de gloate, iar cei care urlă cel mai tare despre patriotism, cu cocarda tricolor înfiptă în piepții cămeșii, n-au construit în viața lor nici măcar un coteț de curci (ca să citez din clasici), darmite vreun pui de interes național, ca să aibă ungurul în ce să-și bage p..a.
Alin Bena